Video Surprizele pe care le pregătește Iașiul. „Bijuterii” scoase din uitare vor fi redate publicului
Zeci de milioane de euro au fost folosite în Iași pentru a reabilita obiective de patrimoniu. Printre acestea, și câteva mănăstiri, care sunt specifice acestei zone. Mănăstirea Frumoasa este unul din lăcașurile care au trecut printr-o schimbare la față grație banilor de la Bruxelles.
Sunt aproape 5 milioane de euro investiți în reabilitarea a cinci obiective din complexul Mănăstirii Frumoasa: Palatul de pe Ziduri, biserica mănăstirii, zidul care împrejmuiește această mănăstire, una dintre clădirile relevante, Palatul pentru Femei, care a fost ridicat aproape de la zero – era o ruină, și în fine, tot bani de la UE au fost folosiți și pentru a reabilita Turnul cu Clopotniță.
Șansa istoriei unui oraș
Cătălin Nunu, jurnalist Digi24: Sunt 5 milioane de euro pe puțin pentru locul în care ne aflăm și întrebarea directă exact asta ar fi, dumneavoastră din fonduri proprii v-ați fi permis să faceți această reabilitare în termenul acesta de trei ani de zile?
Mihai Chirica, primarul Iașiului: Vreți să fiu sincer? Sincer, nu. Și vă spun și de ce. De exemplu, Mitropolia Moldovei și Bucovinei se reconstruiește de aproape 17 ani și este mitropolia cu unul din cele mai mari bugete din țară. Palatul Culturii din Iași a durat și el peste 15 ani cu bugetul național. Iar aici am reușit din fonduri europene. Fără aceste sume de bani nu am fi putut mobiliza sub nicio formă, pentru că avem alte urgențe: învățământul, creșele, grădinițele, străzile, extraordinar de multe presiuni. Faptul că am reușit să apelăm la bani europeni a fost șansa istoriei acestui oraș.
Pe lângă rolul acestui edificiu de cult, vorbim despre rolul în istoria acestui oraș, este un monument de început de secol XVIII și care se afla într-o stare de degradare, unele clădiri, de altfel, erau aproape dispărute. Clădiri care sunt legate de domniile Moldovei și care au primit această mare oportunitate de a fi finanțate din fonduri europene. E vorba de peste 20 de milioane de lei, într-un timp foarte scurt. Practic, noi în trei ani am reușit finalizarea acestui obiectiv. Suntem pe partea finală de recepție. A însemnat consolidarea bisericii, care se afla într-o zonă de risc, apoi reconstrucția unor clădiri din curte, este vorba despre Palatul Domnitorilor, care este în proporție de 90% deja cu finisajele făcute, și clădirea din spatele nostru, care este Palatul Femeilor, care practic nu mai era decât o pivniță și care a fost reconstruit după planurile originale, arătând în felul în care îl vedeți acum, și care va deveni un obiectiv turistic.
Avem în principal această dorință de a arăta tuturor care este rolul orașului nostru pentru istoria Moldovei și istoria întregii țări.
Palatul Domnițelor, refăcut din ruine
Cătălin Nunu: Ne explicați ce o să se întâmple aici? Ce va fi aici?
Maica Stavrofora Sofia Bordeianu, stareța Mănăstirii Frumoasa: Da, aici o să organizăm un muzeu. După trecerea celor 6 luni, să lăsăm tot să se usuce, să se pregătească totul, și o să amenajăm un muzeu pe diverse teme.
Cătălin Nunu: Tot spațiul acesta a fost o ruină...
Maica Stavrofora: Da!
Cătălin Nunu: Foarte multe din materiale sunt din cele vechi?
Maica Stavrofora: Da, o parte din clădire a fost, o parte din vechii pereți, dar mare parte s-a reconstruit de la zero.
Cătălin Nunu: Cred că a fost nevoie de meseriași, sunt niște lucrări greu de făcut...
Maica Stavrofoa: Chiar discutam cu domnul inginer și îmi spunea de complexitatea lucrărilor, pentru că în piatră acum se lucrează mai greu, găsești mai greu specialiști.
Cătălin Nunu: Am remarcat aceste elemente și din ce înțeleg, sunt cele rămase, cât au?
Maica Stavrofora: 200 de ani! Încercăm să salvăm tot ce se poate.
Cătălin Nunu: De ce se numea el Palatul Domnițelor, care e istoria numelui?
Maica Stavrofora: Fiind mănăstire de călugări și fiind reședință domnească de vară, domnitorul însoțit de alai veneau la Frumoasa și doamnele erau cazate separat. Acesta era locul doamnelor, da!
Palatul Braunstein, una dintre cele mai frumoase clădiri din Iași
Reabilitarea Mănăstirii Frumoasa, a Muzeului Național de Istorie Naturală, reconstrucția Băilor Turcești și a Palatului Braunstein sunt investiții în clădiri vechi de sute de ani, dar care vor redeveni utile în viața de zi cu zi a ieșenilor foarte curând.
Palatul Braunstein va fi consolidat și transformat într-un centru multifuncțional care va include mediatecă, spații expoziționale, săli de conferință și alte facilități.
Proprietarul palatului a fost Adolf Braunstein, un antreprenor care deținea mai multe magazine în împrejurimi. Cupola palatului a fost inaugurată în 1915. De-a lungul timpului, clădirea a avut diverse funcții, printre care hotel, bancă sau chiar sediu de partid. În perioada comunistă, clădirea a fost naționalizată și deși în centrul orașului, camerele palatului au devenit locuințe sociale.
După 89, până când s-a întors în proprietatea comunității locale, clădirea monument s-a degradat văzând cu ochii și a fost încadrată în gradul de risc seismic 0.
Mihai Chirica: Palatul Braunstein este o clădire de referință din centrul orașului, noi acum suntem în partea din spate. O construcție care a început tot pe fonduri europene, în acest exercițiu financiar. Era aproape o ruină. Există și o poveste mai recentă, era să cadă o bucată din tencuiala de pe fațadă la un cutremur de mici dimensiuni. Ea s-a transformat într-o locuință socială colectivă, aproape a suferit o distrugere totală, am reușit să mutăm pe alte locații pe cetățenii care stăteau aici.
- Deci oamenii ai străzii stăteau într-un palat?
- Un palat uitat de vremuri... E oportunitatea că am reușit să îl refacem din fonduri europene și prin acest proiect am reușit să reîntregim tot centrul orașului. Practic, toată axa dintre Palatul Culturii și Hotelul Traian, alt monument istoric al orașului nostru, este complet reabilitată. Oportunitatea a venit pe aceeași axă de finanțare, pe patrimoniu cultural, și în felul acesta, cu 23 de milioane de lei, în mai puțin de trei ani, îl vom reda circuitului public.
- Care e scopul, ce vreți să faceți aici?
- El va deservi un ansamblu de muzee, săli de restaurare și o zonă expozițională pentru tânăra generație, care va funcționa la parte. Are și un bellevue, care merită văzut de la înălțimea clădirii, și în felul aceste credem noi că am reușit să redăm una dintre cele mai frumoase clădiri din Iași.
Muzeu reabilitat cu elefantul înăuntru
Știți vorba aceea, avem un elefant în încăpere? Se întâmplă la propriu în clădirea Muzeului de Istorie Naturală din Iași. O clădire veche, de asemenea aflată într-un stadiu avansat de degradare, dar care trece printr-un program de reabilitare. Scheletul unui elefant, bine conservat, expus în muzeu, a rămas în interior pe parcursul reabilitărilor.
Cătălin Nunu: Despre ce investiții vorbim aici? De unde ați plecat și unde vreți să ajungeți cu această investiție în această clădire?
Beatrice Fotache, director al Direcţiei de Dezvoltare şi Proiecte Europene: Este o investiție de aproximativ 5 milioane de euro, am plecat de la o clădire foarte degradată în mod special pe structura de rezistență, am plecat de la un fost muzeu de istorie naturală și vrem să ajungem tot la un muzeu de istorie naturală, dar cu tehnologia anilor 2021-2022. Am păstrat din motive tehnice și elefantul, care este o emblemă a acestui muzeu, vor reveni exponatele, cu sprijinul Universității Alexandru Ioan Cuza, care după aceea va asigura expertiza, muzeografii, ghizi, toată infrastructura unui muzeu, infrastructura umană, resursa umană a muzeului, în colaborare cu municipiul Iași, care va asigura administrarea imobilului.
- Avem un elefant în încăpere, cum se spune.
- Da, avem un elefant! E foarte complicat să găsești resursa umană, experții care să întocmească proiectul. Sunt niște cerințe obligatorii ale legislației în vigoare, trebuie să fie experți acreditați în reabilitări de clădiri de patrimoniu.
Fosta Baie Turcească, transformată în centru de artă contemporană
Cătălin Nunu: Unde suntem?
Beatrice Fotache: Suntem la fosta Baie Turcească, pe care o reabilităm și pe care o vom transforma într-un centru internațional de artă contemporană. Dacă la Muzeul de Istorie Naturală redam un muzeu de istorie naturală, aici destinația inițială a clădirii este schimbată. E o clădire pe care o redăm artiștilor din Iași. Au venit chiar ei cu sugestia să o facem centru internațional de artă contemporană și va fi destinată tuturor domeniilor de artă și tuturor celor care vor să-și manifeste arta în vreun fel: spații expoziționale, chiar aici a fost la un moment dat și o sală de dans, de teatru neconvențional, încât asta ne dorim, asta va fi aici.
- Care e investiția?
- Tot în jur de 5 milioane de euro.
Existența clădirii se cunoaște de pe la 1640, dar cu exactitate nu avem multe date cu privire la anul ridicarii ei. Apoi, cu timpul, a primit caracteristici cu specific băilor turcești, cu băi de abur, bazine și scaune. În forma actuală, clădirea datează din anul 1890, atunci când aceasta a fost refăcută în stil modern, dar cu păstrarea acelui aspect turcesc, cu vitralii colorate, mozaic și cu picturi. La acea vreme, apa se procura de la izvoarele din zonă, iar apoi s-au făcut instalații de captare.
Mănăstirea Bârnova. Preot: „A rânduit Dumnezeu ca să putem să accesăm aceste fonduri europene”
Lăsăm Iașiul, iar la 10 km găsim Mânăstirea Bârnova. Cu rădăcinile pe la 1603. Prima mărturie despre Mănăstirea Bârnova s-a păstrat de la cronicarul Miron Costin. Decăderea așezământului începe odată cu Legea secularizării când domeniile și bunurile mănăstirii trec în proprietatea statului. Fără venituri și odată cu plecarea călugărilor la alte mănăstiri, biserica s-a ruinat, catapeteasma a putrezit cu totul. O primă serie de lucrări de restaurare s-au făcut în 1875.
Părintele Paisie Furdui, stareț Mănăstirea Bârnova: „Știți, noi, eu, în calitate de călugăr, am făgăduința aceasta a ascultării și dacă Dumnezeu mi-a încredințat această ascultare, să fiu numit stareț, trebuie să fac tot ceea ce depinde de mine ca să contribui la viața duhovnicească și la bunul mers al acestei mănăstiri. Mânăstirea Bârnova va împlini curând 400 de ani de la înființarea ei, a rânduit Dumnezeu ca să putem să accesăm aceste fonduri europene, să facem acest proiect tocmai acum când ne apropiem de împlinirea a 400 de ani. Eu am venit aici în 1996 și când am venit aici mănăstirea arăta într-o stare jalnică. În ultimii 300 de ani, de fapt de când Grigore al II-lea Ghica a făcut zidul care împrejmuiește mănăstirea, nu s-a mai intervenit aproape deloc la restaurarea acestei mănăstiri, doar acoperișul de la turlele bisericii. Am locuit în această casă, domnească, 7 ani până în ziua când a început să plouă în bucătărie, să plouă în trapeză și atunci am construit o altă casă monahală, cu un statut de provizorat până când urma să accesăm niște fonduri europene. Avem în derulare un proiect de aproape 5 milioane de euro pe care l-am început în 2018 și nădăjduim că în acest an să finalizăm acest proiect”.
Cătălin Nunu: V-ați fi permis să faceți aceste investiții în lipsa fondurilor europene?
Părintele Paisie Furdui: Ar fi fost foarte greu, veniturile noastre sunt modeste, era imposibili ca din veniturile mănăstirii să putem asigura suma aceasta enorm de mare, 5 milioane de euro. A fost o foarte mare oportunitate să putem începe lucrările de restaurare și suntem încrezători.
Un leu din taxe, cinci din fonduri europene
În exercițiul bugetar care tocmai se încheie, municipalitatea din Iași a reușit să aducă prin proiecte europene aproximativ 260 de milioane de euro. O mare parte din bani au mers pe schimbarea la față a clădirilor istorice și de patrimoniu. Calculul Primăriei spune că la fiecare leu plătit de un contribuabil ieșean prin taxe și impozite, 5 lei s-au adăugat din fonduri europene.
Cătălin Nunu: Mai explicați-ne ceva! Există această discuție că banii europeni sunt greu de obținut, că nu ajungi la ei decât dacă știi pe cineva și dacă ajungi la ei sunt greu de gestionat. Cât de complicat e acest proces?
Mihai Chirica, primarul municipiului Iași: Banul european nu este un ban greu de accesat. Dimpotrivă. Trebuie să respecți regula pe care finanțatorul o impune, mai avem și noi metehnele noastre și ne mai complicăm și singuri viața. Dar nu este greu să îi procesezi, trebuie să respecți regulile, să fii transprent. Suntem la al doilea exercițiu financiar, dar cu puțină rigoare, lucrurile merg foarte bine.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
