SUA și Germania, reacții diferite în privința furnizării de armament puterii de la Kiev

Rusia folosește cele mai mari avioane din lume pentru a-și retrage tehnica militară din Siria

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

Regiunea Lugansk, estul Ucrainei. În ciuda promisiunilor făcute de ambele părţi, că armamentul greu va fi retras de pe front, bombardamentele s-au reluat în ultimele zile pe aproape toată linia de front. Luptele au loc tot mai aproape de locuinţele oamenilor, care se tem că în orice moment ar putea veni sfârşitul.

„Acesta a fost cel de-al doilea obuz. Primul a lovit acolo, iar aici, acoperişul şi ferestrele, precum şi garajul, au fost făcute pulbere”, spune un localnic.

Cei care mai au o brumă de resurse financiare fac toate eforturile şi-şi părăsesc locuinţele în care au trăit o viaţă. Disperaţi, alţii sunt nevoiţi să rămână în urmă, prinşi între focuri: „Cum să mai trăiesc în aceste condiţii ?! Unde să trăiesc?”

În acest context, preşedintele Petro Poroşenko a făcut apel la Guvern pentru a restricţiona plecarea în străinătate a persoanelor care pot fi înrolate. Printre cei vizaţi - şi cetăţenii de origine română. La rândul lor, rebelii anunţă şi ei mobilizări masive şi speră să adune o armată de 100.000 de oameni.

„Intenţionăm să formăm cel puţin cinci brigăzi suplimentare. Trei brigăzi motorizate, o brigadă de artilerie şi una de tancuri. Aceasta este rezerva care ne va garanta abilitatea de a rezista atacurilor”, a anunțat Alexander Zaharcenko, liderul separatiştilor din Doneţk.

În acest timp, presa americană scrie că Statele Unite ar putea trimite armament, inclusiv drone de recunoaştere şi rachete antitanc, armatei ucrainene. Propunerea este susţinută de comandantul-şef al NATO, generalul Philip Breedlove şi de secretarul de stat John Kerry. Reacţia Moscovei nu s-a lăsat aşteptată.

„Aş vrea să menţionez că retorica preşedintelui Barack Obama arată intenţia Washingtonului de a continua să facă tot posibilul pentru a susţine necondiţionat autorităţile ucrainene, care se pare că au ales soluţia militară la conflict”, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

De partea ei, Germania are un punct de vedere diferit de cel american.

„Germania nu va sprijini Ucraina cu arme. Sunt ferm convinsă că acest conflict nu poate fi rezolvat pe cale militară”, a declarat Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Luptele s-au intensificat în estul Ucrainei în ultimele săptămâni, perioadă în care ambele tabere au trimis tot mai mulţi militari pe front. Potrivit ONU, în confruntările din ultimul an şi-au pierdut viaţa peste 5.000 de oameni, iar 600.000 au fugit din calea luptelor. 

Citiți și: Duma de Stat din Rusia ar putea să ceară Germaniei reparaţii de război