Întreţinerea unei case, de la faţadă la structura de rezistenţă, este un lucru costisitor oriunde în lume. Mai ales dacă vorbim de clădiri istorice, vechi de sute de ani. Tocmai de aceea, în multe ţări există programe de sprijinire a proprietarilor. Se elimină astfel riscul să se deterioreze clădirile până ce devin un pericol public, iar proprietarii cu mijloace modeste pot rămâne în casele în care uneori trăiesc familii de câteva generaţii.
Balazs Barabas, corespondent Digi24: Cele mai multe clădiri din Budapesta mai vechi de 100 de ani se găsesc in sectorul 7. Primăriile alocă sume importante pentru fațade, în medie 5.000 de euro. Dar există și un program guvernamental în acest sens. Atât primăriile de sector, cât şi guvernul Ungariei finanţează cu sume importante reconstrucţia faţadelor clădirilor vechi, cu sume de până la 65.000 de euro.
Clădirile în stare avansată de deteriorare au fost demolate complet sau parţial. Acolo unde a fost posibil, s-a păstrat doar faţada, iar în spatele ei s-a construit o clădire nouă.
Fondurile alocate nu pot depăşi 50% din bugetul lucrării, fie că este vorba reparaţia acoperişului şi a faţadei, fie că e vorba de lucrări de interior: instalaţii de apă şi canalizare, reţea electrică sau ascensoare.
Sumele acordate trebuie rambursate într-o periodă de până la trei ani, fără dobândă. Şi sunt bani care nu trebuie daţi înapoi. Zonele care au prioritate în alocarea fondurilor sunt cele din centrul istoric al Budapestei.
În Italia există, de mai bine de cinci ani, 8 tipuri de reduceri din partea Guvernului pentru renovarea imobilelor. Cea mai importantă măsură oferă proprietarului înapoi 50% din cheltuială, până la maximum de 96 de mii de euro. Banii nu sunt sunt oferiți cash, ci în reduceri de taxe pe o perioadă de până la 10 ani.
Davide Vizzini, arhitect: Pentru geamuri și uși, centrale și tot ceea ce implică economia energetică, se ajunge până la 65% de reduceri din taxe, de primit în următorii zece ani. Pentru restructurare, acum este în jur de 55%. Sunt chiar și bonusuri fiscale pentru mobilă sau electrocasnice.
Potrivit statisticilor, la sfârșitul anului trecut erau înregistrate peste 14 milioane de cereri, iar anul acesta se estimează în jur de 16 milioane.
Davide Vizzini, arhitect: Dacă este în mediul privat, este dificil să impui, dacă nu sunt motive de siguranță. Atunci doar ar putea fi mustrat să asigure siguranţa. Putem spune că, în această procedură, proprietarii sunt obligați să facă un proiect semnat de un arhitect, un inginer, de un tehnician.
Bucureştiul are 181 de clădiri pericol public şi, conform municipalităţii, peste 3.000 cu faţade şubrede.
Sandra Ionescu, proprietar: Încercăm cu alpinişti să reparăm cornişa blocului. Acolo erau cărămizile. Se văd jos cum au căzut. Consolidarea de la 1977 s-a decopertat toată. Au rămas armăturile afară. Pe partea din spate a blocului au căzut toate. N-am intrat niciodată în niciun program: nici de reabilitare, nici de consolidare, nici de nimic.
Pentru renovarea faţadelor, municipalitatea nu asigură niciun fel de sprijin financiar.
Tomniţa Florescu, viceprimarul general al Capitalei: Legea spune asa: dacă tu nu-ţi aranjezi faţada, nu-ţi consolidezi, nu nu ştiu ce, eşti pasibil cu dosar penal!
Poliţia locală a trimis deja mii de notificări. Judecătorii le-au considerat nefondate, iar proprietarii faţadelor au scăpat nepedepsiţi.
Tomniţa Florescu, viceprimarul general al Capitalei: Să fie cu amendă! Amendă odată! Amendă la şase luni! Amendă... Şi, bineînţeles, valoric, în funcţie de ceea ce îţi aparţine. Eu sper ca de la anul să fie aşa.
Unicul ajutor pe care municipalitatea îl acordă este legat strict de consolidarea generală a imobilului, dar numai dacă este clasat ca pericol public. Primăria plăteşte şi îşi recuperează investiţia fără dobândă, în 20 de ani.