Eustream a propus livrarea de gaze din terminalele europene prin sistemul de conducte al Slovaciei, în Ucraina şi de acolo în România şi Bulgaria, relatează Reuters, citat de Mediafax.
Susţinătorii proiectului spun că acesta va face ca state precum Bulgaria şi Serbia să poată primi gaze chiar dacă Rusia întrerupe livrările către Ucraina.
„Anticipăm că vom semna un memorandum de înţelegere atât cu România, cât şi cu Bulgaria în decurs, să zicem, de două săptămâni”, a declarat preşedintele Eustream, Tomas Marecek, la o conferinţă pe tema gazelor de la Viena.
El a adăugat că Eustream acţionează ca promotor principal al acestui proiect, dar discută cu multe alte părţi care ar putea, teoretic, să participe ca acţionari.
În ultimii zece ani, Rusia a întrerupt de trei ori livrările de gaze către Ucraina, măsură care a afectat în special regiunea balcanică, unde multe ţări depind aproape în totalitate de gazele ruseşti primite printr-o singură rută de tranzit.
Compania slovacă analizează înfiinţarea unei companii mixte cu mai multe companii străine, pentru construcţia proiectului, al cărui cost estimat este cuprins între 750 milioane euro şi 1,2 miliarde de euro, în funcţie de traseul final care va fi stabilit, a spus Marecek.
„Intenţionăm să discutăm cu nume germane mari. Vom discuta în mod sigur cu OMV şi am făcut-o deja cu Gaz de France”, a precizat şeful Eustream.
Potrivit sursei citate, conducta cu o lungime de 570 de kilometri ar avea o capacitate de transport de până la 20 de miliarde de metri cubi de gaze pe an şi va putea să transporte gaze din Rusia către Balcani, precum şi din Occident spre această regiune.
Gazoductul ar conecta actulul sistem al Eustream, care are o capacitate de peste 80 de miliarde de metri cubi, la conducta ucraineană Soyuz, utilizată în prezent sub capacitate, care ajunge la graniţa cu România.
În afara gazelor ruseşti, noua conductă ar putea transporta gaze dintr-un terminal din Austria sau din surse alternative, precum Marea Caspică şi Mediterana, a spus Marecek. El a adăugat că acest gazoduct ar face ca Europa şi întreaga regiune balcanică să fie mai puţin dependentă de Rusia, atât în privinţa rutelor cât şi a furnizorilor.