Situaţie dramatică în Marea Mediterană. Europa, neputincioasă în fața valului de imigranți alungați de sărăcie și războaie
Problema e că navele care le-ar putea sări în ajutor imigranţilor sunt concentrate în zona naufragiului produs ieri, în care şi-au pierdut viaţa cel puţin 700 de oameni.
Valul de tragedii din apele Mediteranei este analizat la această oră la Luxemburg, unde s-au întrunit miniştrii de Interne şi Externe ai Uniunii Europene.
Joi, situaţia va fi discutată la Bruxelles şi de şefii de stat şi de guvern din blocul comunitar, în cadrul unei întâlniri de urgenţă.
„Cred că este datoria noastră morală şi responsabilitatea noastră ca europeni să ne concentrăm pentru a preveni ca astfel de tragedii să se întâmple iar şi iar”, a declarat șefa diplomației europene, Federica Mogherini.
Șefa diplomației europene promite soluţii şi face apel la statele Uniunii Europene să se mobilizeze pentru prevenirea unor asemenea drame. După o tragedie asemănătoare, petrecută acum doi ani, când au murit 350 de oameni într-un naufragiu în apropiere de insula Lampedusa, navele marinei italiene au supravegheat mai mult de 12 luni ruta maritimă dintre nordul Africii şi sudul Europei, pe unde vin vasele imigranţilor clandestini. Italia a renunţat, însă, la operațiune, din lipsă de fonduri, şi cere Spaniei şi Greciei, afectate şi ele de valuri de emigranţi, să trimită mai multe patrule pe mare.
„Cerem să nu fim lăsaţi singuri. Este normal, când ne confruntăm cu astfel de tragedii, să vedem marea ca un monstru urât”, a spus Matteo Renzi, prim-ministrul Italiei.
Acum, un comisar european cere şi altor ţări de pe continent să se implice.
„Nu le putem cere grecilor şi italienilor să facă totul singuri pentru a securiza frontierele exterioare ale Mediteranei”, a declarat Guenther Oettinger, comisar european pentru economie digitală.
© FOTO: GETTY/GULLIVER IMAGES
Între timp, Paza de Coastă din Italia caută posibili supravieţuitori ai naufragiului din noaptea de sâmbătă spre duminică, deşi există şanse mici să mai fie găsiţi oameni în viaţă. Până acum, doar 28 de persoane au fost salvate. Nava pe care se presupune că erau aproape 900 de emigranţi clandestini plutea în derivă şi a lansat un SOS. Disperaţi, oamenii s-au înghesuit să fie salvaţi când au văzut că se apropie un vas şi astfel ar fi dezechilibrat ambarcaţiunea, care s-a scufundat.
„Nu pot să uit bărcile. Mi-am pierdut patru prieteni în apele mării. Nu ştiau să înoate şi nici eu nu ştiu. Nu i-am putut ajuta!” Este mărturia cutremurătoare a unui refugiat care a scăpat teafăr din încercarea vieţii lui: călătoria clandestină pe Marea Mediterană spre Europa. Ca el sunt mii de oameni din zeci de ţări de pe continentul negru care plătesc bani grei traficanţilor ca să ajungă pe bătrânul continent, unde speră la o viaţă mai bună. Călătoresc în ambarcaţiuni nesigure, supraaglomerate şi în condiţii greu de imaginat, uneori mai rele decât cele de pe vasele care transportă animale.
Săptămâna trecută, alte două nave au naufragiat şi peste 400 de oameni au murit. Iar în fiecare zi, între 500 și o mie de imigranţi clandestini din Africa sunt salvaţi de gărzile de coastă din Italia sau de nave comerciale.
„Numărul victimelor este foarte mare. Anul trecut am contorizat 96 de morţi între ianuarie şi aprilie. Dacă includem şi această tragedie, vom avea 1600 de morţi pentru aceeaşi perioadă din an”, estimează Flavio Giacomo, purtător de cuvânt la Organizaţia Internaţională pentru Migraţie.
Tragedie şi în Mareea Egee
Trei imigranţi, printre care un copil, au murit după ce un velier a naufragiat în largul insulei greceşti Rodos.
Autorităţile elene au anunţat că au salvat 80 de oameni. Operaţiunile de salvare continuă însă.
Oficialii greci cred că la bordul navei erau cam 200 de persoane şi se tem că bilanţul victimelor ar putea creşte dramatic. Din primele informaţii, refugiaţii sunt sirieni şi irakieni alungaţi din ţările lor de războiul civil şi avansul jihadiştilor din Statul Islamic.
Rutele imigrației, rute ale morții
Europa se confruntă aşadar cu cea mai mare provocare umanitară şi logistică din ultimele decenii. Numai în Libia sunt zeci de mii de imigranţi, adunaţi din jumătate de continent şi dornici să ajungă în Europa.
Principalul val de migraţie pleacă din Africa, în special din jumătatea nordică a continentului negru: Maroc, Algeria, Tunisia, Libia şi Egipt. Nu doar localnicii se îmbarcă din porturile de acolo, ci şi mii de refugiaţi din statele de la sud de Sahara.
Al doilea val de migraţie se abate asupra Europei din Orientul Mijlociu, altă zonă devastată de conflicte sângeroase. Siria şi Irakul sunt principalele ţări de origine, iar Turcia, ruta preferată de tranzit.
Indiferent de unde vin, toţi aceşti oameni, tineri, bătrâni, femei şi copii, ajung la un moment dat pe ţărmul Mediteranei. Plătesc bani strânşi numai ei ştiu cum, până la nouă mii de euro pentru un loc într-o ambarcaţiune care să îi ducă înghesuiţi în Italia, Malta, Franţa, Spania sau Grecia. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a identificat zeci de rute folosite de traficanţi. Cele mai multe vizează Italia şi Malta, pentru că cele două ţări sunt cele mai apropiate de coasta nord-africană.
Potrivit datelor oferite de instituţiile europene, în spaţiul comunitar intră anual aproximativ 250 de mii de imigranţi din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Numai în primele luni ale anului, în Italia au ajuns 21 de mii de refugiaţi, în condiţiile în care şi alte ţări occidentale sunt sufocate de refugiaţi. În Franţa sunt cei mai mulţi refugiaţi: patru milioane şi jumătate. Urmează Marea Britanie, Italia, Germania şi Grecia.
România, ţară de tranzit pentru imigranţi
În drumul lor spre Europa, sute de imigranţi aleg Marea Neagră. Anul trecut, poliţiştii de frontieră au prins într-o singură zi cât altă dată într-un an întreg. 130 de bărbaţi, femei şi copii erau înghesuiţi pe o ambarcațiune de pescuit care abia mai stătea la suprafaţă.
Până în luna aprilie, 70 de persoane din Orientul Mijlociu au încercat să ajungă pe ţărmul românesc la bordul unor nave. Ţara noastră este însă una de tranzit, pentru că destinaţiile lor sunt Spania, Franţa, Marea Britanie sau Germania.
În anul 2014 a fost înregistrat cel mai mare număr de imigranţi din ultimii cinci ani. Poliţiştii de frontieră au prins aproape 320 de oameni care au fugit din Irak, Iran, Afganistan, Siria sau Turcia. Pe 15 septembrie, poliţiştii de frontieră au prins 130 de imigranţi care încercau să intre ilegal pe teritoriul românesc. A fost o adevrată misiune de salvare, pentru că pescadorul pe care erau plutise în derivă ore întregi înainte să fie interceptat de Garda de Coastă. Sunt motive pentru care poliţiştii de frontieră au declarat Marea Neagră zonă cu risc ridicat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
