Republica Moldova este una dintre cele nouă foste republici unionale care s-au desprins de Moscova, după lovitura de stat eşuată din 21 august 1991, când conservatorii comunişti au încercat să îl înlăture de la putere pe preşedintele Mihail Gorbaciov.
Pe fondul destrămării Uniunii Sovietice, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa la 27 august 1991. În centrul Chişinăului a fost convocată Marea Adunare Naţională, iar Parlamentul, reunit în şedinţă extraordinară, a adoptat Declaraţia de Independenţă, drapelul tricolor si imnul de stat "Deşteaptă-te române", cu majoritate absolută de voturi.
„Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul, viitorul fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”, se spunea în Declaraţia de Independenţă, care a fost adoptată unanim de cei 278 de deputaţi prezenţi.
România a recunoscut prima independenţa noului stat
România a fost prima care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, în aceeaşi zi în care a aceasta a fost proclamată.
În 1992, noul stat a devenit membru al ONU, iar patru ani mai târziu, a devenit membru al Consiliului Europei.
Republica Moldova a fost, în 1992, scena unor mişcări separatiste: cea transnistreană, în est şi cea a găgăuzilor, în sud. Aceştia au obţinut autonomia, dar în Transnistria, care este susţinută de facto de Rusia, a avut loc un război care a durat câteva luni. Negocierile pentru reglementarea conflictului, la care participa UE, SUA, Rusia, Ucraina si OSCE nu au dus la niciun rezultat.
Pe plan politic, timp de 18 ani, Republica Moldova a fost condusă de partide de stânga şi extrema stângă şi doar pentru o perioadă foarte scurtă, de patru ani, de partide democratice de centru-dreapta. Partidul Comuniştilor a fost la putere opt ani, până 2009, cand a fost înlocuit de o noua coalitie de centru-dreapta - Alianţa pentru Integrare Europeană.
Şapte scrutinuri în două decenii
În două decenii au avut loc şapte scrutinuri parlamentare, dintre care trei au fost anticipate. La începutul acestui an, Republica Moldova a fost la un pas de noi alegeri anticipate dar, până la urmă, democraţii, liberal-democraţii şi o parte din Partidul Liberal au reuşit să alcătuiască o nouă coaliţie de guvernământ, promotoare a integrării europene a Republicii Moldova.
La mai bine de două decenii de la obţinerea independenţei, statul de peste Prut se confruntă cu mari probleme economice şi un exod masiv al populaţiei, precum şi cu o criză identitară. Unii cetăţeni doresc în continuare unirea cu România, în timp ce alţii si-ar dori mai degrabă o uniune cu Rusia.