Rusia acuză Ucraina de genocid. Surse diplomatice din Belarus: Ucraina ar putea fi invadată la mijlocul lunii
„Cu toată responsabilitatea spun că a fost genocid, un genocid împotriva poporului rus şi a poporului ucrainean. Aventurierii politici care au venit la putere la Kiev nu respectă prea multe valori”, a acuzat Serghei Narîșkin, președintele Dumei de Stat.
Este o acuzaţie aspră la adresa Ucrainei, care vine după câteva zile de confruntări sângeroase în estul ţării, între forţele armate şi separatişti.
De cealaltă parte, Kievul acuză Rusia că alimentează conflictul din estul ţării, pentru a sabota alegerile prezidenţiale din 25 mai.
Încă un oraş din estul Ucrainei, Lugansk, va organiza referendum pentru independenţă duminică, 11 mai, în aceeaşi zi cu Doneţk. Populaţia prorusă din cele două oraşe speră să urmeze scenariul din Crimeea, care a fost alipită de Rusia. Anunţul separtiştilor din Lugansk vine într-un context extrem de tensionat în regiune.
Rafale de mitraliră s-au auzit toată ziua, luni, la Slaviansk. La fel şi sirenele care avertizau populaţia să nu iasă din case. Locuitorii de aici, majoritatea proruşi, s-au transformat aproape peste noapte din simpli civili în adevăraţi luptători de gherilă. Ascunşi după zidurile caselor, aceştia pândesc fiecare mişcare a militarilor ucraineni. Autorităţile ucrainene susţin însă că forţele de autoapărare locală sunt formate din luptători trimişi şi plătiţi de Moscova.
„Între activităţile subversive se pot număra şi utilizarea de grupuri de agenţi sabotori, pe care i-am înregistrat, diseminarea de alimente stricate printre soldaţii ucraineni şi localnici, dar şi utilizarea femeilor ca scuturi umane”, a declarat Marina Ostapenko, purtător de cuvânt al Serviciului ucrainean de Securitate.
Nici soldaţii trimişi de Kiev nu se lasă mai prejos. Ei au reuşit să distrugă un tren blindat al separatiştilor proruşi, din care aceştia au bombardat şi au doborât un elicopter militar. Garnitura de luptă a fost construită din vagoane pentru transportarea cărbunilor.
În plus, Serviciul ucrainean de Securitate spune că a reţinut, săptămana trecută, în regiunea Cernăuţi, nouă persoane ce transportau aproape două kilograme de material radioactiv, ce ar putea conţine uraniu. Materialul radioactiv ar proveni din Transnistria, dar autorităţile separatiste de la Tiraspol au negat informaţiile şi acuză Kievul de manipulare.
Situaţia rămâne tensionată şi în Lugansk. Potrivit presei ucrainene, mai mulţi indivizi înarmaţi, îmbrăcaţi în uniforme militare pe care nu erau vizibile însemnele, ar fi trecut graniţa dinspre Rusia. Oamenii de aici spun că trăiesc fiecare clipă cu spaima izbucnirii unui război civil.
„Situaţia de aici este foarte rea. Cred că este ceva anormal să avem în oraş un grup de militanţi anarhici înarmaţi. Trăiesc chiar lângă locul în care se întâlnesc şi mă simt foarte rău. Nu putem merge la muncă, iar copiii nu pot merge la şcoală ca de obicei”, s-a plâns o localnică.
Hollande și Băsescu, pe lungimi de undă diferite
De la Paris, preşedintele francez, Francois Hollande spune că singura soluţie pentru rezolvarea pe cale paşnică a conflictului sunt alegerile prezidenţiale ce vor avea loc pe 25 mai, dar dacă aceste alegeri nu vor avea loc, şansele ca în Ucraina să înceapă un război civil vor fi tot mai mari.
„Alegerile prezidenţiale au un singur scop: să permită preşedintelui care va fi ales să fie legitim în ochii tuturor cetăţenilor. Azi, ruşii, mai exact Vladimir Putin, vor ca aceste alegeri să nu aibă loc pentru a putea să facă în continuare presiuni. Depinde de noi să îl convingem”, a afirmat Hollande.
O poziție care nu pare împărtășită de președintele Traian Băsescu. Săptămâna trecută, șeful statului a pus pentru prima dată sub semnul întrebării legitimitatea alegerilor prezidenţiale din Ucraina şi a atras atenţia că negocierile dintre Washington şi Moscova nu au dus la niciun rezultat. „Cred că s-a ajuns la un punct în care legitimitatea alegerilor din 25 mai pentru funcția de președinte al Ucrainei este pusă sub semnul întrebării. Un președinte ales cu voturile din centru și din vest riscă să stimuleze ruperea Ucrainei”, a argumentat Traian Băsescu.
„Este destul de neobişnuit să organizezi alegeri atunci când armata este folosită împotriva unei părţi a populaţiei”, a declarat, marți, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.
Pe fondul acestor tensiuni, preşedintele Vladimir Putin va merge pe 9 mai în Crimeea, teritoriu anexat de Rusia în martie. Data nu a fost aleasă întâmplător, fiindcă este ziua care marchează victoria împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.
„Este ruşinos să se profite de o asemenea zi într-o zonă de conflict, ca acolo să fie organizată o defilare”, a comentat Angela Merkel, cancelarul german.
Încordarea mușchilor
Între-timp, NATO îşi înmulţeşte exerciţiile militare în apropierea graniţei cu Federaţia Rusă. În Polonia, militari din Canada şi Statele Unite participă timp de cinci zile alături de soldaţi polonezi la manevre militare comune. Alţi 6000 de militari ai Alianţei Nord-Atlantice vor participa timp de trei săptămâni la exerciţii în Estonia, în apropiere de graniţa cu Federaţia Rusă.
Între timp, Moscova anunţă că va trimite anul acesta mai multe submarine şi nave în Marea Neagră, şi va cheltui aproape două miliarde de dolari până în 2020, ca să-şi modernizeze flota din bazinul pontic. Vasele de luptă vor staţiona la Sevastopol, unde se află sediul flotei ruseşti din Marea Neagră. Pe de altă parte, la mii de kilometri depărtare de Europa, bombardierele ruseşti au început să zboare tot mai des de-a lungul Coastei de Vest a Statelor Unite, în dreptul Californiei. Mai mult, comandantul forţelor aeriene americane susţine că Moscova şi-a intensificat prezenţa militară şi în vestul Oceanului Pacific, după ce mai multe bombardiere ruseşti au survolat regiunea din jurul insulei Guam, unde se află una dintre cele mai importante baze americane din zona Asia-Pacific.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
