Rusia a întrerupt livrarea de gaze către Ucraina. Țările europene, asigurate că nu vor fi afectate
Actualizare 12:00: Premierul Victor Ponta a declarat, astăzi, că a discutat cu ministrul Energiei şi a menționat că România are rezerve necesare astfel încât pe termen scurt, respectiv şase luni, nu sunt probleme.
Actualizare 11:00: Rusia a mai făcut un anunț în această dimineață și a ținut să-și asigure partenerii economici europeni că beneficiază la această oră de capacitatea maximă de gaze prevăzută în contractele semnate. Așadar, Rusia furnizează către țările din Europa gazul necesar prin conductele din Ucraina și prin celelalte două conducte, North Stream din Marea Baltică și Amal - care trece prin Belarus. Prin urmare, doar cantitatea de gaz pe care ar fi trebuit să o trimită pentru consumul intern al Ucrainei va fi oprită. Gazprom i-a avertizat pe oficialii de la Kiev să nu ia din cantitatea de gaz trimisă către Europa pentru că asta ar însemna furt.
Actualizare 10:00: România depinde în proporție de circa 24% de gazul rusesc. Ţara noastră a realizat schimburi comerciale de aproape 5 miliarde de dolari cu Rusia, în 2013. Aproape trei sferturi din sumă a fost reprezentată de importurile de ţiţei şi gaze.
Și țările care nu sunt membre UE sunt afectate de această măsură. Republica Moldova și Macedonia sunt țările care depind 100% de gazul rusesc și care este livrat prin Ucraina.
Actualizare 9:15: Gigantul Gazprom a oprit livrarea de gaze către Ucraina, informează Russia Today. De altfel, informația a fost confirmată ulterior și de compania rusească.
Comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a încercat să îi convingă pe ruşi să încaseze doar o parte din datoria de aproape 2 miliarde de dolari. Propunerea a fost însă respinsă ferm.
„Planul meu prevedea ca 1 miliard de dolari să fie transferat mâine. Pentru moment, partea rusă nu a acceptat propunerea mea. Ei au insistat să primească mâine datoria de 1,9 miliarde de dolari”, a spus Gunther Oettinger, Comisarul European pentru Energie.
Ruşii de la Gazprom vor să recupereze cât mai repede restanţele, mai ales că în ultima perioadă au făcut o serie de concesii. În primul rând au devansat ultimatumul dat oficialilor de la Kiev, de pe 3, pe 16 iunie, iar săptămâna trecută, au scăzut preţul la gaze la 385 de dolari pe mia de metri cubi. Un cost exagerat, susţine Ucraina.
„Acest preţ este inacceptabil pentru Ucraina. Ţara noastră nu va plăti acest preţ”, a spus Andrei Kobolev, director Naftogaz.
În luna februarie, după ce preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere, Moscova a dublat preţul pentru gazele naturale livrate Ucrainei la 485 de dolari pentru 1.000 de metri cubi.
Uniunea Europeană importă din Rusia un sfert din necesarul său de gaze naturale, iar o jumătate din aceste importuri trec prin Ucraina. Întreruperea livrărilor de gaze naturale rusești către această ţară riscă să afecteze și livrările spre Uniunea Europeană, așa cum s-a întâmplat în 2006 și 2009 din cauza disputelor dintre Moscova și Kiev pe tema prețului gazelor naturale. Tocmai de aceea Bruxellesul s-a implicat în negoicierile dintre cele două ţări. Întâlnirile dintre oficialii de la Gazprom şi Naftogaz au început pe 2 iunie, adică cu o seară înainte de expirarea primului termen impus de Moscova.
Rusia spune că nu va furniza gaz mai ieftin de 385 de dolari pe mia de metri cubi. De partea cealaltă, Kievul susţine că preţul este prea mare şi, în lipsa unui acord, refuză să-şi plătească facturile restante, care ajung la 2 miliarde de dolari.
„Nu am ajuns la un acord şi este puţin probabil să ne întâlnim din nou. Suntem deja în avion (în drum înapoi către Moscova - n.red.), a declarat telefonic Serghei Kuprianov, un purtător de cuvânt al gigantului semipublic Gazprom, după negocierile purtate la Kiev, mediate de Uniunea Europeană (UE), potrivit AFP, citat de Mediafax.
Gazprom a dat ultimatum Kievului până luni, la ora 6.00 GMT (9.00, ora României), să ramburseze o datorie în valoare de 1,95 de miliarde de dolari.
„Dacă nu primim banii până atunci, nu vom mai furniza gaze naturale”, a declarat Kuprianov.
NATO pregăteşte măsuri pentru apărarea Ucrainei
Declaraţia a fost făcută de secretarul general al Alianţei Atlanticului de Nord, Anders Fogh Rasmussen, într-un interviu acordat presei spaniole. Oficialul a precizat că este vorba de un ajutor acordat Kievului pentru modernizarea armatei, iar măsurile vor fi anunţate la sfârșitul acestei luni.
Măsurile sunt mai mult decât necesare, a continuat Rasmussen, în contextul în care Rusia priveşte NATO ca pe un adversar.
Alianţa a anunţat că nu intenţionează să se implice militar în Ucraina, dar a trimis avioane şi nave în estul Europei.
Duminică a fost zi de doliu naţional în Ucraina în memoria celor 49 de militari ucişi sâmbătă. Moartea soldaţilor a declanşat proteste la Kiev, unde mai mulţi ucraineni au atacat ambasada Moscovei şi au distrus maşinile oficiale. Protestatarii acuză Rusia că alimentează conflictul din estul Ucrainei şi că îi sprijină pe separatişti cu arme şi cu tancuri.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
