Reuters: Franţa devine cea mai ameninţată ţară, din cauza politicilor interne și externe

FOTO: Gulliver/GettyImages

Apoi, Franța a fost lovită din nou, în noiembrie anul trecut, când 130 de oameni au fost uciși în mai multe atacuri comise la Paris. Acum, cel puțin 84 de vieți au fost luate pe faleza din Nisa, unde un camion a intrat în plin în mulțimea adunată joi seara pentru a se bucura de focurile de artificii care încheiau celebrările de Ziua Națională.

„Terorismul este o amenințare care planează sumbru asupra Franței și va contina să fie așa mult timp de-acum încolo”, a declarat vineri premierul Manuel Valls, promițând, în aceleași timp, că Parisul va riposta.

Șeful contraterorismului din Franța, Patrick Calvar, transmitea un avertisment similar în fața unei comisii parlamentare, în mai, când principalele temeri erau legate de securitatea Euro 2016. Până la urmă, competiția s-a încheiat cu bine, fără incidente majore.

„Astăzi, Franța este în mod clar cea mai amenințată țară”, a declarat șeful Directoratului General pentru Securitate Internă (DGSI). „Întrebarea în legătură cu amenințarea nu este de a ști dacă, ci când și unde”, a avertizat el.

Motivele pentru care Franța a devenit principala țintă pentru grupările islamiste radicale sunt mai multe – de la operațiunile militare desfășurate în prezent până la cruciadele din secolele XI-XV (după cum sună propaganda Statului Islamic), când creștinii au luptat cu musulmanii în Orientul Mijlociu.

Franța, țara europeană cu cea mai mare minoritate musulmană, are, de secole, o cultură laică, care marginalizează religia în viața publică. Vălul islamic a fost interzis în public, iar în școlile de stat și în instituții nu este voie nici cu batic pe cap. Susținătorii acestei politici spun că astfel se încurajează o identitate comună franceză, dar criticii argumentează că izolează minoritățile non-creștine, care, pe de altă parte, asistă la cutume ale catolicismului tradițional francez, cum ar fi vacanțele oficiale de Crăciun și Paște, și care, în ceea ce-i privește, au puțin spațiu de manevră.

După atacurile din Paris, Statul Islamic a spus că Franța și alte țări care sunt angrenate în lupta antiteroristă vor rămâne sub amenințare atât timp cât își vor continua „campania cruciată” în Siria și Irak.

Franța întreprinde raiduri aeriene și operațiuni ale forțelor speciale împotriva grupării Stat Islamic și oferă pregătire pentru forțele kurde și ale guvernului irakian. Într-o primă reacție la atentatul de la Nisa, președintele Francois Hollande a spus că va intensifica aceste eforturi împotriva Statului Islamic.

„Franța este cuprinsă de o ură irațională și surdă împotriva islamului și a musulmanilor, care a împins-o în fruntea coaliției împotriva Califatului”, a scris anul trecut „Dar al-Islam”, publicația Statului Islamic, referindu-se, prin „Califat”, la teritoriul controlat de grupare în Siria și Irak.

În plus, Parisul are trupe și în Africa de Vest, unde ajută, în mai multe țări, la contracararea insurgenților islamiști. În 2011, a condus loviturile aeriene, sub egida NATO, împotriva Libiei, iar rebelii pe care i-a sprijinit au luptat împotriva lui Muammar Gaddafi.

Acest rol activ în Orientul Mijlociu și în Africa își are tradiția în trecutul colonial al Franței în acele regiuni, iar atacurile de răzbunare, pe teritoriul francez, datează cel puțin de la Războiul Algerian din 1954-1962.

Odată cu politicile robuste ce urmăresc limitarea vizibilității religiei în spațiul public, Franța are și alte politici interne care îi înfurie pe militanții islamiști. În rândul comunității musulmane de cinci milioane de persoane - însemnând cam 8 la sută din populație - există persoane care se plâng de discriminare. Mulți musulmani trăiesc în cartierele sărace din orașele mari. Ei simt că Franța este în mod incorect prea aspră cu religia lor prin măsurile de interzicere a vălului islamic. Invocând neutralitatea religioasă promovată de stat, cantinele multor publice refuză să ofere mâncare halal.

Pe de altă parte, tradiția Franței în materie de satiră politică, ce s-a extins inclusiv asupra religiei, a fost motivul pentru care militanții islamiști au comis atacul de anul trecut asupra redacției săptămânalului „Charlie Hebdo”, în urma căruia au murit 12 oameni.

„Remarcabilă la Statul Islamic este varietatea modurilor în care acționează”, observă un specialist criminolog la radio RTL. „Se folosesc de orice și o fac variat, cu totul altfel decât în modurile tradiționale”, a avertizat expertul.