RETROSPECTIVĂ 2014. Multe regiuni europene au încercat separarea de statele din care fac parte
Visul unităţii „bătrânului continent”, exprimat în Tratatul de la Roma, care stă la baza Uniunii Europene, a început să semene a coşmar în 2014. Tot mai multe grupări naţionaliste au încercat să obţină independenţa unor regiuni istorice, de cele mai multe ori pe baze etno-religioase.
Cele mai importante puncte nevralgice de pe pe harta Europei apusene sunt Scoţia în Marea Britanie, Ţara Bascilor şi Catalonia în Spania, Flandra în Belgia şi Veneto în Italia. Tendinţele separatiste n-au ocolit nici estul Europei, inclusiv România. Să ne amintim de revendicările de autonomie sporită a locuitorilor din aşa-numitul Ţinut Secuiesc.
Primii care au zdruncinat stabilitatea Europei au fost scoţienii. După o campanie electorală în care premierul David Cameron s-a văzut nevoit să promită Edinburgului o autonomie care frizează de fapt independenţa, 55 la sută dintre scoţienii cu drept de vot au decis, pe 18 septembrie, să păstreze uniunea cu Anglia, veche de trei secole. Pentru partizanii independenţei, înfrângerea este însă doar una de moment.
„Am pierdut votul pentru referendum, dar Scoţia poate continua iniţiativa politică. Scoţia încă poate apărea ca adevăratul câştigător. Pentru mine, ca lider, misiunea aproape că s-a încheiat. Dar pentru Scoţia, campania continuă şi visul nu va muri niciodată”, spunea Alex Salmond, fost prim-ministru al Scoţiei.
Vestea că Marea Britanie nu pierde o treime din suprafaţă şi 10 la sută din populaţie a fost primită cu satisfacţie la Londra, dar şi la Bruxelles.
Alţi adepţi tradiţionali ai separatismului, catalanii au mers înainte cu planul desprinderii de Spania. Referendumul lor, blocat de Curtea Constituţională de la Madrid, s-a transformat într-o consultare populară neoficială pe 9 noiembrie.
Ca să nu fie acuzaţi de încălcarea legii, oficialii catalani au organizat secţii de vot în clădiri private, iar rezultatul a fost unul zdrobitor în favoarea independenţei - 80 la sută dintre cei ce şi-au exprimat opţiunea au făcut-o în favoarea desprinderii de Spania.
Chiar dacă această consultarea n-a avut niciun efect legal, preşedintele catalan a decis să continue lupta politică, prin organizarea de alegeri anticipate.
Nici Italia n-a scăpat de febra separatistă. Pe lângă vechiul subiect vehiculat de naţionalişti, despre independenţa Padaniei, adică jumătatea de nord a peninsulei, considerată mai bogată decât jumătatea de sud, curentul separatist a fost palpabil în regiunea Veneto, unde s-a organizat, în martie, un referendum on-line privind independenţa. Rezultatul a fost previzibil - 90 la sută dintre cei peste 2 milioane de veneţieni care şi-au exprimat opţiunea vor separarea provinciei lor de Italia.
În ciuda vâlvei stârnite, plebiscitul veneţienilor n-a avut niciun efect legal, ba chiar a fost luat peste picior de presa din Peninsulă. Şi asta pentru că jurnaliştii au dovedit că oricine se putea îngregistra, sub mai multe nume fictiv, pentru a-şi exprima de mai multe ori opţiunea.
Într-o notă uşor diferită s-au desfăşurat lucrurile în Franţa. Stat unitar, considerat chiar prea centralizat, Hexagonul are de 4 decenii o problemă cu sepratiştii corsicani. În tot acest timp, în insula din Mediterană au fost nu mai puţin de 10 mii de atacuri, jumătate dintre ele revendicate de către Frontul Naţional de Eliberarei. Anul acesta, reprezentanţii grupării separatiste au anunâat că sunt gata să renunţe la luptă şi au declarat încetarea permanantă a focului.
Tensiuni în fostul spațiu sovietic
Dincolo de porţile Uniunii Europene, fostul spaţiu sovietic e plin de conflicte îngheţate, ca Transnistria, unde pretenţiile liderilor separatişti de la Tiraspol au pretenția de a se desprinde din Republica Moldova şi a se alipi Federaţiei Rusă.
În ultimele luni, liderul transnistrean Evgheni Şevciuc a mers de mai multe ori la Moscova, apăsând puternic pedala relaţiei speciale dintre Moscova şi Tiraspol.
Dacă liderii din Transnistria visează la un divorţ civilizat de Chişinău, iar cei de la Moscova întreţin această speranţa, în Ucraina vecină tensiuni inter-etnice au răbufnit mult mai intens.
În ciuda tuturor avertismentelor şi a legislaţiei internationale, Rusia a anexat Peninsula Crimeea şi portul strategic Sevastopol, pe motiv că face o reparaţie istorică. Occidentul şi Ucraina se tem că Vladimir Putin nu nse va opri aici şi că va folosi aceeaşi strategie a dezbinării şi pentru a păstra în sfera sa de influenţă autoproclamatele republici rusofone Doneţk şi Lugansk.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
