Republica Moldova, viitor necunoscut. Chişinăul speră să semneze, în toamnă, Acordul de Asociere cu UE

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Alertă la Chișinău. O dronă a fost găsită în apropriere de o arenă sportivă din capitala Republicii Moldova

Lasconi către Geoană: „Băsescu vă bate şi când nu participă”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Criză politică de la Chişinău a început în februarie 2013, odată cu demararea unor anchete pentru acte de corupţie în cazul a trei miniştri din guvernul condus atunci de Vlad Filat. Acesta şi-a acuzat partenerii de coaliţie că nu au sprijinit executivul, anunţând retragerea din Alianţă.

În martie, guvernul lui Vlad Filat a căzut în urmă unei moțiuni de cenzură, dar în aprilie acesta a fost propus din nou în funcția de premier de preşedintele Nicolae Timofti. Curtea Constituțională de la Chișinău a intervenit și a decis că Vlad Filat nu mai poate fi propus ca şef al executivului după ce a fost demis prin moțiune de cenzură pentru suspiciuni de corupție.

La sfârșitul lunii mai, guvernul condus de Iurie Leancă a primit votul de învestitură al parlamentului de la Chişinău.

„Acum avem o şansă unică să revenim în albia normalităţii, să redăm concetăţenilor noştri sentimentul de încredere în capacităţile noastre, ale tuturor, ale societăţii în ansamblu, să creăm ceva”, a spus atunci Iurie Leancă.

Stabilitatea Republicii Moldova este foarte importantă mai ales că, anul acesta, oficialii de la Chişinău trebuie să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, nici negocierile în criza transnistreană nu au înregistrat vreun progres până la acest moment.

Mai mult, hotărârea liderului separatist Evgheni Şevciuc de a promulga o lege a frontierei de stat, prin care Tighina și trei sate din apropiere au fost incluse în aşa-numită republica transnistreană, a încins spiritele la Chişinău.

Oficialii moldoveni au declarat că armata este pregătită să riposteze în cazul unui atac al separatiştilor.

Recent fostul președinte moldovean, comunistul Vladimir Voronin, a vorbit despre federalizare şi a propus ca Transnistria să primească statutul de republica autonomă, dar în componenţa Republicii Moldova.

Reacţiile de la Bucureşti au venit imediat. „Problema Transnistriei o considerăm importantă pentru securitatea României şi necesitatea de a avea o Republica Moldova întreagă şi cu deplină autonomie a guvernului de la Chişinău asupra întregului teritoriu”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.

Transnistria nu este singură problema a Chişinăului. În Regiunea Autonomă Găgăuzia, situată în sud-estul Republicii Moldova, tot mai multe voci cer organizarea unui referendum pentru independenţă. Anunţul a provocat îngrijorare în capitală moldoveană, mai ales că iniţiativa găgăuză a venit după ce Transnistria a retrasat unilateral graniţa cu Republica Moldova.