Reportaj Digi24 în Danemarca: Cum sunt transformate deşeurile în energie termică. Incineratorul are pârtie de schi pe acoperiș
E suficient să ne uităm la vremea de acest Crăciun și înțelegem efectele încălzirii globale. Schimbările climatice cauzate de poluare nu sunt un mit. Uniunea Europeană a lansat recent un angajament pentru reducerea masivă a emisiilor de noxe în următorii 30 de ani. Până atunci, ne uităm la modelele de succes din jurul lumii - prima oprire este în Danemarca. Urmăriți un reportaj realizat de jurnaliștii Digi24 Marius Pancu și Claudiu Ristea.
Marius Pancu, jurnalist Digi24: Intrăm nu doar într-un an nou ci și într-un nou deceniu, un deceniu care va fi marcat cu siguranță de problema încălzirii globale, vom vorbi despre cum poluăm mai puțin. Noi am venit în Danemarca, una dintre țările considerate cele mai verzi din Uniunea Europeană, să înțelegem modelul lor sustenabil - ce învățăm, ce greșeli să nu repetăm. E momentul să vorbim despre ceea ce clasa politică de la noi nu vorbește. Mai avem o singură șansă.
Primul contact cu atitudinea daneză față de mediul înconjurător este, firește, în trafic. Nu mai e un secret că în țările nordice sunt întâlnite mai des ambuteiajele pe pistele de biciclete decât cele din porțiunea rezervată autoturismelor. Pistele au lățimea unei benzi și sunt protejate de borduri înalte. Astfel, oameni sunt încurajați să se deplaseze pe două roți.
Înțelegem rapid ce efecte are asupra circulației - la oră de vârf ajungem în doar 15 minute la un incinerator situat la 10 kilometri distanță de centrul orașului. E cel mai nou incinerator din Danemarca, o țară care are 25 de asemenea uzine care transformă deșeurile în energie. 10% din energiă regenerabilă provine din aceste surse.
Sune Scheibye, reprezentantul companiei de reciclare: „Ajung două-trei sute de camioane cu deşeuri în fiecare zi. Aşa că vă conduc întâi acolo, iar apoi vom vedea restul complexului şi ce se întâmplă cu deşeurile.”
În Danemarca, doar 4% din deșeuri ajung la groapa de gunoi
Furnalul este în funcțiune de doi ani, iar în acest moment, în Danemarca, doar 4% din deșeuri ajung la groapa de gunoi. Toate celelalte sunt refolosite. Ba mai mult, danezii importă gunoaie din Marea Britanie și Germania pentru a exploata la maximum incineratoarele construite.
Toată lumea recunoaşte că nici măcar incineratoarele care transformă deşeurile în energie nu sunt soluţia ideală, dar reprezintă o variantă mult mai bună decât o groapă de gunoi. Ideal ar fi ca totul să fie reciclat, adică să fie transformat într-un alt produs finit. Însă, chiar şi pentru danezi - obişnuiți să aibă în case până la 7 coșuri de gunoi diferite - reciclarea devine, uneori, misiune imposibilă.
- E dificil pentru oameni să înţeleagă cu ce tip de deşeuri au de-a face. Multe dintre produse sunt făcute din diferite tipuri de materiale: aceasta e sticlă, dar aici avem plastic şi componente electronice şi câteva alte piese. Așa că unde să arunc asta? La plastic?
- Nu le poţi demonta să le reciclezi individual.
- Exact.
- Dacă nu ştiu ce să facă, le aruncă în coşul de gunoi dedicat produselor care nu pot fi reciclate.
- Deci, ceea ce faceţi e să aduceţi acel coş de gunoi aici şi să îl transformaţi în energie.
- Exact, asta e ideea.
Obiectivele danezilor în ceea ce privește energia verde
Doar ce NU poate fi reciclat e ars și transformat în energie. E promisiunea cu care au fost parțial înduplecate și asociațiile ecologiste care blamau construcția incineratorului, pe motiv că asta ar duce la o scădere a ratei de sortare a deșeurilor în rândul populației. Până la urmă, beneficiile se simt în casele locuitorilor din Copenhaga.
- Aici e doar o flacără, încălzeşte apa şi produce abur. Aburul este folosit pentru turbine, iar acestea produc electricitate. Iar apa caldă merge prin aceste ţevi, unele poate chiar mai mari de atât, aflate sub străzile din Copenhaga, aşa că atunci când porneşti caloriferul de acasă e încalzit cu apă caldă de aici.
Sigur, nu în totalitate. Încă se mai folosesc cărbuni şi gaze naturale. Dar obiectivul danezilor e ca până în 2030 să producă sută la sută din energia electrică și 55% din cea termică din surse regenerabile. Iar până în 2050 vor să renunțe complet la combustibilii fosili.
Marius Pancu, jurnalist Digi24: O ultimă privire în interiorul furnalului... se mai vede doar cenușa, care nu e nici ea aruncată. Restul acesta se folosește în materialele de construcții.
Pistă de schi pe acoperișul incineratorului
Generatorul de energie are și un element inedit, care a readus în centrul atenției discuția despre cât de „cool” e să te preocupe energiile regenerabile. Mai mult, a făcut înconjurul presei din toata lumea și, în fine, i-a convins pe danezi să accepte mai ușor construcția încă unei clădiri mamut în oraș.
Marius Pancu, jurnalist Digi24: Din păcate, nu mi-am adus schiurile cu mine, însă, dacă aș fi făcut-o, aș fi putut să schiez pe acoperișul clădirii. Au construit pista tocmai pentru a demonstra că incineratorul nu comportă niciun risc.
Iar amatori sunt destui, mai ales că aceasta e singura pistă de schi din Copenhaga. E, altminteri, o lecție esențială pe care danezii o predau - atrag tinerii către teme dificile, greoaie cum sunt, iată, energiile sustenabile și poluarea. Şi îi fac să înţeleagă de mici impactul propriilor acţiuni asupra mediului.
- Acum vom vedea câtă energie am produs. În trei secunde vom vedea. Am produs 5 wati.
E exact generaţia care răspunde apelurilor Gretei Thunberg, care demonstrează pentru climă, care e preocupată de viitor. Şi care, într-o zi nu prea îndepărtată, va fi şi mai exigentă şi le va cere autorităţilor să recicleze toate deşeurile. Să ajungă la varianta care acum pare utopică - de a sorta şi recicla fiecare produs aruncat la gunoi. Aşa că mergem să înţelegem tehnologia danezilor şi pe acest palier.
Marius Pancu, jurnalist Digi24: Spre deosebire de stații similare de la noi din țară, aici, o dată ce deşeurile au ajuns la stația de reciclare, sortarea e automatizată.
Un laser performant identifică, în funcție de felul în care cade lumina, în ce categorie de plastic dintre cele 7 reciclabile trebuie să distribuie produsele respective.
- Aceste două categorii nu pot fi amestecate. Dacă încerci să pui polipropilenă şi polietilenă în acelaşi dispozitiv de reciclare se vor separa ca apa și uleiul. Dacă de exemplu vrei să faci o sticlă nouă, vei avea o gaură în ambalaj.
Și chiar dacă nu sunt primii din Europa la capitolul sortare și reciclare, danezii au ținte clare și în acest domeniu, agreate printr-un pact național al tuturor partidelor politice. Nu poate fi încălcat, indiferent de cine ajunge la putere. Iar până în 2022 își propun să sorteze şi recicleze 55% din totalul deşeurilor.
Anette Brćnder, reprezentanta unei organizaţii ecologiste: „Indiferent de cât de multe deșeuri vom sorta, vom sfârși prin a avea un produs pe care trebuie să-l aruncăm. Așa că, în Danemarca, am decis că arderea deșeurilor e o soluție mai bună decât să-l depozităm la groapa de gunoi, pentru că măcar așa vom obține resurse din ele.”
România, cu lecţiile nefăcute
Ionuţ Iordăchescu, reprezentant Let's do It Romania: „Nu cred că pentru toate ţările e valabilă o soluție de a incinera deșeurile. Cred în continuare că cea mai importantă metodă de a gestiona deșeurile este de a le reduce sau a le recicla. Lucruri care trebuie implementate în estul Europei și chiar în România.”
România a fost deja atenţionată de Comisia Europeană, în cel mai recent raport de mediu, că va rata ţintele asumate la nivelul Uniunii până în 2020: să recicleze deşeurile municipale în proporţie de 50%.
Acum, reciclează doar 14%, transformă în energie 4% dintre resturile menajere şi depozitează enorm – 70%.
Dacă nu schimbă ceva, ţara noastră ar putea să se confrunte curând cu o adevărată problemă de depozitare şi să încalce legislaţia privind deşeurile.
Redactor web: G.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
