Reacţia Kievului la disponibilitatea Rusiei de a negocia: „Invitaţie la capitulare”
Fostul cancelar german Gerhard Schroeder a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin este dispus la negocieri cu Ucraina, iar ulterior purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat în cursul zilei de miercuri această afirmaţie a lui Schroeder, precizând că Rusia vrea discuţii de pace cu Ucraina, dar în propriile sale condiţii, declaraţii după care nu a întârziat reacţia Kievului, care a calificat aceste iniţiative ale Moscovei drept o „invitaţie la capitulare”, relatează RBC.ua.
„Cu o mână, Rusia ridică gradul terorii prin noi crime barbare, cu o alta te invită la capitulare. Schroeder este un cunoscut mesager al imperiului şi o voce la curtea regală (a lui Vladimir Putin). Dacă Moscova vrea dialog, mingea este în terenul său”, a declarat consilierul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoliak, care a făcut parte din delegaţia ucraineană la negocierile cu Rusia de până acum.
Orice fel de negocieri, a subliniat Podoliak într-un mesaj prin Twitter, pot avea loc numai după o încetare a focului şi o retragere a trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei.
În timp ce Kremlinul afirmă că este dispus la negocieri, trupele ruse în Donbas (estul Ucrainei) practic au şters de pe faţa pământului localitatea Peski de la periferia oraşului Doneţk prin bombardamente înverşunate, relatează media ucrainene.
Situaţia din localităţile Peski şi Avdeevka (regiunea Doneţk), vizate în cadrul actualei ofensive a trupelor ruse, s-a transformat într-un „adevărat iad”, declarase marţi preşedintele Volodimir Zelenski.
„Da, într-adevăr, noi încă nu putem sparge complet avantajul armatei ruse în ceea ce priveşte artileria şi forţa de luptă şi acest lucru se simte în timpul confruntărilor, în special în Donbas, îndeosebi la Peski şi Avdeevka, dar şi în alte direcţii. E iadul acolo. Ceea ce este acolo nu poate fi descris în cuvinte”, a recunoscut Zelenski într-un mesaj audio, citat de publicaţia ucraineană Novoe vremea.
Armata ucraineană face tot ce poate pentru a se asigura că inamicul suferă în mod constant pierderi din ce în ce mai dureroase cu ajutorul armelor occidentale, inclusiv HIMARS, a afirmat preşedintele ucrainean. El a mai spus că diplomaţii ucraineni depun eforturi pentru a se asigura că Ucraina va primi acele arme care o vor ajuta să oprească avansul armatei ruse.
OSCE) doreşte să rămână activă în Ucraina, ocolind dreptul de veto al Rusiei
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În acelaşi timp, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare din Europa (OSCE) doreşte să rămână activă în Ucraina, ocolind dreptul de veto al Rusiei, a declarat miercuri în oraşul polonez Rzeszow preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul de externe polonez Zbigniew Rau, după întoarcerea sa dintr-o vizită la Kiev, relatează DPA.
Zbigniew Rau şi secretarul general al OSCE, Helga Maria Schmid, au purtat discuţii în capitala Ucrainei cu o zi în urmă.
S-a decis împreună cu partea ucraineană „continuarea prezenţei OSCE la Kiev”, a afirmat Rau, potrivit agenţiei de presă poloneze PAP. „Drapelul OSCE va flutura deasupra Kievului”, a adăugat el.
Lansarea de către Rusia a unor atacuri cu rachetă asupra districtului Cervonograd din regiunea Liov în timp ce ministrul polonez de externe se afla în vizită în Ucraina a fost considerată de către Varşovia un fapt deloc întâmplător, potrivit Polskie radio.
Administraţia militară locală din Liov (Lviv), în vestul Ucrainei, a raportat două explozii în regiunea de graniţă cu Polonia. O rachetă a lovit o unitate militară din Cervonograd, a relatat Ukrainska Pravda, care adaugă că a fost lovit şi un sistem de rachete antiariene din zonă.
Antiaeriana ucraineană a interceptat şi distrus şase rachete lansate de forţele ruse în regiunea Liov în ultimele 24 de ore, conform publicaţiei citate.
OSCE, cea mai mare organizaţie de securitate paneuropeană, acţionează de obicei prin consens. Din cauza opoziţiei Moscovei prin veto, proiectele în Ucraina finanţate din bugetul organizaţiei au fost suspendate la începutul lunii iulie.
La ora actuală, 25 de proiecte urmează să fie continuate cu finanţări voluntare din partea ţărilor membre ale OSCE, potrivit unui comunicat emis miercuri de secretariatul OSCE de la Viena, conform DPA, citată de Agerpres.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
