Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, se va adresa luni naţiunii, după patru săptămâni de proteste violente
Preşedintele francez Emmanuel Macron se va adresa naţiunii, luni seară, la ora locală 20.00 (21.00 ora României), în contextul tensionat de protestele violente ale așa-numitelor „veste galbene”. Emmanuel Macron este aşteptat să vină cu un plan concret de măsuri care să aplaneze una dintre cele mai ample mişcări de contestare din ultima jumătate de secol.
Palatul Elysee nu a făcut alte precizări, însă se ştie că preşedintele Franţei îi va primi, luni dimineaţă, pe reprezentanţii a cinci sindicate (CGT, CFDT, FO, CFE-CGE, CFTC) şi trei organizaţii patronale (Medef, CPME şi U2P).
Mai sunt invitaţi la Elysee preşedinţii Adunării Naţionale, Senatului şi Consiliului Economic, Social şi pentru Mediu şi cei ai asociaţiilor aleşilor – Asociaţia Primarilor din Franţa, Asociaţia Departamentelor Franţei şi Adunarea Regiunilor Franţei.
Sâmbătă, în Franţa au avut loc noi manifestaţii ale „vestelor galbene” la care au participat peste 130.000 de persoane. „Vestele galbene”, manifestanți proveniți majoritar din rândul claselor populare şi de mijloc, contestă politica fiscală şi socială a preşedintelui Emmanuel Macron.
Citiți și: Reacția autorităților, după încă o zi de violențe în Franța. Bilanțul protestelor de sâmbătă
De la taxă pe carburant la demisia lui Macron
Protestul a început de la o reacţie mânioasă faţă de o acciză la carburant, dar s-a metamorfozat într-un val anti-Macron și a înregistat un punct culminant în weekendul 1-2 decembrie, când au fost atacate înseși simbolurile Franței. Arcul de Triumf a fost vandalizat.
Pentru a patra săptămână la rând, sâmbătă, la Paris s-a cerut demisia preşedintelui francez. Emmanuel Macron şi-a lăsat până acum guvernul să gestioneze situaţia, dar oamenii sunt chiar mai furioşi ca-n prima zi. Se vede din distrugerile tot mai mari, din reacţiile tot mai violente, din mobilizarea tot mai serioasă a forţelor de ordine.
Parisul a fost, pentru a patra săptămână la rând, câmp de bătălie. Protestatarii au incendiat maşini, au vandalizat magazine. Au fost 136.000 de manifestanţi în toată Franţa. Aproape 2.000 de oameni au fost reţinuţi. 1.709 au fost arestaţi preventiv Pe străzi au fost scoase, pentru prima dată, vehicule blindate ușoare.
Protestatarii din Bordeaux au ridicat baricade şi le-au incendiat. Mai multe magazine au fost vandalizate şi jefuite. Autorii nici măcar nu şi-au acoperit feţele!
Protestatarii nu vor doar renunţarea la taxe, acum ei cer ca preşedintele să demisioneze.
Politicienii continuă să îndemne la dialog.
Edouard Philippe, premierul Franţei: Trebuie să reconstruim unitatea naţională prin dialog, prin muncă, prin colaborare. Preşedintele va susţine un discurs şi lui îi aparţine misiunea de a propune măsuri care să susţină acest dialog.
La rândul său, ministrul de Finanţe spune că protestele sunt o catastrofă pentru economie. „Situaţia e foarte rea pentru economia Franţei, foarte rea pentru proprietarii de afaceri, foarte rea pentru afacerile mici şi mijlocii, pentru meşteşugari”, spune Bruno Le Maire, ministrul francez de Finanţe.
Citiți și: Câți bani au pierdut magazinele de la începutul protestelor din Franța
Franța și capcanele de pe internet
Franţa are o lungă istorie a protestelor. Şi totuşi, cele care ţin guvernul în şah de o lună sunt complet noi. Ceea ce le face mai greu de gestionat şi de găsit o formulă de compromis. De ce? Pentru că nu există niciun sindicat, nicio organizaţie cu care autorităţile să negocieze, iar totul se planifică online. Aşa cum reţelele de socializare au fost catalizatorul pentru Primăvara Arabă, aici, în Franţa, vedem reversul medaliei. Un expert în mediul online explică unde sunt capcanele de pe internet.
Tristan Mendes France - expert mediu online:
„Avantajul de a te exprima pe platformele sociale este că, mai întâi de toate, nu costă nimic. Permite unor oameni fără nicio posibilitate financiară, persoane care nu se cunosc între ele, într-o manieră descentralizată de a se coordona, iarăşi, cu nişte costuri minimale şi aproape optim.
Mi-am creat un profil de Facebook pentru a vedea ce înţelege un militant al Vestelor Galbene care citeşte platformele sociale. Imediat am observat că algoritmii Facebook, din momentul în care am exprimat preferinţe pentru anumite grupuri sau anumite pagini, mi-au propus conţinut ideologic echivalent. Se pare că algoritmii au încurajat conţinutul cu o încărcătură emoţională şi afectivă puternică, lucruri şocante, care duc la clivaje, şi uneori informaţii care au prea puţină legătură cu realitatea. Văd multe statusuri şi postări în grupurile şi paginile de Facebook unde lucrurile acestea sunt văzute ca un fel de sfârşit apocaliptic al lumii într-un timp destul de scurt, par a spune că Franţa va ceda suveranitatea sa în faţa migraţiei globale care va fi acceptată de Macron. Nu există nicio distanţare critică faţă de aceste fantasme, nicio propunere care să permită această distanţare, de încercare de a percepe evenimentele drept ceea ce sunt în realitate, adică nu ceva atât de îngrijorător cum ne-am putea imagina”.
Citiți și: Cine sunt „vestele galbene”? Protestele, amplificate prin „fake news”
Adevărul despre protestatarii violenți de la Paris, relatat de o jurnalistă română
Și-au băgat nasul rușii?
Două instituții media de renume, The Times şi Bloomberg, spun că intensificarea protestelor din Franţa are şi o altă explicaţie. Manipularea din exterior. Sute de conturi de pe reţelele de socializare au distribuit în ritm ameţitor fotografii sau înregistrări cu conţinut fals pentru a inflama utilizatorii. Rusia este suspectul principal, nici n-ar fi prima oară când se amestecă în treburile interne ale Franţei.
Primii care arată cu degetul spre Rusia sunt jurnaliştii britanici de la The Times. Ei susţin că o parte din conţinutul fals despre protestele din Franţa este distribuit online prin intermediul unor conturi create de ruşi. O analiză făcută de o companie de securitate cibernetică şi preluată de publicaţia britanică a identificat cel puţin 200 de conturi de Twitter care au difuzat fotografii şi înregistrări video cu evenimente extrem de violente care păreau a fi de la incidentele din Franţa. Numai că la o cercetare atentă, experţii au observat că aproape tot acest conţinut era din alte ţări sau din alţi ani, fără nicio legătură cu actuala mişcare de protest. Aceste mesaje au fost postate sau repostate de cel puţin 1.600 de ori pe zi!
La fel de interesaţi de modul în care se propagă pe internet nemulţumirea francezilor au fost şi jurnaliştii de la Bloomberg. Ei au reşit să găsească 600 de conturi de Twitter care în mod normal distribuie materiale de propagandă ale Kremlinului şi care sunt foarte active în legătură cu protestele din Hexagon.
Ziariştii americani au observat o altă metodă de manipulare. Aceste conturi încearcă să sugereze ideea că există o revoltă mocnită în rândul forţelor de ordine din Franţa şi că este doar o chestiune de timp până când vor trece de partea manifestanţilor.
Este încă foarte greu de cuantificat în ce măsură aceste intoxicări au impact real, cert este că autorităţile franceze nu le trec cu vederea. Le Parisien scrie că Secretariatul general pentru securitate naţională, unitate aflată în subordinea Guvernului francez, a deschis deja o anchetă. Scopul este să afle dacă au existat ingerinţe din străinătate în activitatea reţelelor de socializare în aceste patru săptămâni.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
