Video Klaus Iohannis a lansat dezbaterea națională privind viitorul Europei: „O discuție deschisă despre cum să obținem mai multă Europă”

Președintele Klaus Iohannis a lansat, marți, la Palatul Cotroceni, dezbaterea națională privind viitorul Europei. La dezbatere participă comisarului pentru transporturi Adina Vălean, profesoru Valentin Naumescu, profesorul Cristian Pîrvulescu, și profesorul Alina Bârgăoanu.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Declarația președintelui Klaus Iohannis: 

• Mă bucur că avem astăzi oportunitatea unui dialog deschis despre viitorul Europei. Este momentul potrivit pentru o astfel de dezbatere, în contextul în care Conferința privind viitorul Europei dobândește progresiv contur atât la nivel european, cât și în fiecare dintre statele membre ale Uniunii noastre.
• Vă mulțumesc pentru că ați dat curs acestei invitații! Prezența dumneavoastră la această masă rotundă este importantă, luând în considerare experiența, activitatea și implicarea pe care o aveți în comunicarea „despre Europa” și proiectul european.
• Marea noastră familie europeană înseamnă, în primul rând, cetățenii europeni, oameni cu dorințe, cu nevoi, cu speranțe pentru viitorul lor și al copiilor lor.
• Tocmai de aceea este atât de important ca cetățenii statelor noastre să își exprime opiniile despre modul în care își doresc să evolueze proiectul european, pentru ca apoi noi, liderii Uniunii, să găsim soluții pentru a face ca aceste așteptări să devină realitate.
• Suntem cu toții sub impactul unei crize care ne-a forțat să ne reanalizăm prioritățile, să ne acomodăm și cu alte provocări decât cele cu care eram obișnuiți. Cu siguranță, această nouă realitate își pune amprenta asupra întregului exercițiu de dezbatere privind viitorul Europei.
• Cu toate acestea, procesul trebuie să rămână fidel ideii fondatoare a Europei. Angajarea în dialog a cetățenilor trebuie să conducă, în baza propunerilor acestora, la identificarea măsurilor și a instrumentelor prin care liderii Uniunii Europene să acționeze în folosul cetățenilor noștri.
• O Uniune a viitorului este, în viziunea României, un proiect indisolubil legat de ideea de unitate și solidaritate europeană în beneficiul tuturor, un proiect în care trebuie să ne preocupe bunăstarea tuturor statelor membre și a cetățenilor europeni deopotrivă.
• Valoarea incontestabilă a acestor principii ne-a fost reconfirmată de criza recentă. În lipsa unei acțiuni solidare, a coordonării și a unui angajament real comun de formulare de soluții, cu siguranță, experiența acestei crize ar fi fost total diferită pentru toți.
• Dacă astăzi cetățenii europeni au acces la vaccin, dacă economiile europene se pregătesc de relansare, aceste lucruri sunt posibile, în special, datorită capacității noastre comune și a Uniunii în ansamblul său de a se mobiliza și de a răspunde eficient unei crize fără precedent în istoria proiectului european.
• Să nu uităm că această criză are nu doar o dimensiune legată de sănătate, ci și una majoră socio-economică. La peste un an de la începutul pandemiei, datorită acțiunii comune și solidare europene, datorită angajamentului politic pe care ni l-am asumat prin Planul european de relansare economică, putem fi mai optimiști cu privire la anii următori.
• Din acest punct de vedere, cele 10 angajamente evidențiate în Declarația de la Sibiu, pe care am adoptat-o la 9 mai 2019, rămân fundamentale pentru reflecția privind viitorul european, întrucât Uniunea înseamnă unitate, solidaritate, coeziune și o abordare pragmatică, orientată spre acțiune și rezultate concrete.
• Este nevoie de o consolidare a proiectului european, nu de o reinventare a Europei.
• Avem elemente esențiale ale modului european de acțiune, care dau valoarea adăugată Uniunii noastre.
• Mă refer, în primul rând, la principiile fundamentale pe care Uniunea Europeană este fondată și care sunt înscrise în Tratate. Foarte important, avem la nivel european și o cultură a cooperării, a construcției consensului și a concilierii dezvoltate în timp, precum și o capacitate a Uniunii Europene de adaptare post-criză. Toate încercările prin care a trecut Uniunea au generat lecții învățate, care, individual sau prin efect cumulativ, au condus la soluții mult mai bune, care au determinat perfecționarea politicilor și a instrumentelor europene.
• Trebuie să purtăm o discuție deschisă despre cum să obținem „mai multă Europă”, valorificând potențialul Tratatelor Uniunii.
• În mijlocul crizei, a devenit evidentă nevoia de a crește reziliența Uniunii Europene, astfel încât aceasta să își sporească capacitatea nu numai de a face față cu succes situațiilor de urgență, ci și de a se adapta, astfel încât să se pregătească pentru oportunitățile și provocările viitorului.
• Există deja o bază de la care pornim, generată de Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024. Plecând de la acest punct, trebuie să abordăm în perioada următoare acele dimensiuni care vor contribui la consolidarea rezilienței interne și externe a Uniunii. Reziliența strategică a Uniunii Europene trebuie să fie un proces intern de transformare și construcție.
• Evitarea blocajelor a fost o lecție-cheie și ar trebui să instituim proceduri standard de diagnostic și corectare pentru a evita lipsa de echipament medical sau de bunuri de bază. Avem nevoie de instrumente și mecanisme consolidate de gestionare a crizelor.
• Presiunea pusă de pandemie asupra sectorului sănătății a fost fără precedent. În România, dificultățile cu care se confruntă direct personalul medical au fost combinate cu problemele unui sistem care nu a avut investiții adecvate timp de câteva decenii.
• Situații similare au fost și în alte state membre, ceea ce indică, în mod clar, atât necesitatea de a face investiții masive, cât și de a face reformă în beneficiul sănătății publice. Avem nevoie să construim o veritabilă Uniune a Sănătății, care să asigure că sistemele noastre de sănătate sunt pregătite pentru a răspunde la riscuri.
• Numeroase instrumente create de-a lungul construcției europene ne permit astăzi o acțiune eficientă, care stimulează dezvoltarea noastră comună.
• Împreună, aceste instrumente au generat, să spun așa, „oxigenul” de care cetățenii europeni au avut nevoie în timp de criză.
• Pentru o Uniune și mai integrată, este nevoie și de consolidarea Zonei Euro, dar și a Spațiului Schengen. Noi vedem această consolidare din perspectiva implementării Tratatelor, adică inclusiv prin integrarea acelor state membre, cum este România, care și-au asumat pregătirea și acționează pentru a deveni membre ale Spațiului Schengen și ale Zonei Euro.
• Pentru ca Uniunea Europeană să fie rezistentă, avem nevoie de o abordare centrată pe cetățean atunci când proiectăm politici și acțiuni. În acest sens, susțin puternic investițiile în educație. Accelerarea tranziției duble către digital și verde necesită eforturi coordonate pentru construcția rezilienței sociale.
• Numai educația poate contribui la diminuarea riscului de auto-excludere a cetățenilor noștri dintr-o Uniune a viitorului.
• În plan extern, reziliența Uniunii nu poate fi complet garantată în absența unei vecinătăți reziliente. Mă refer la Balcanii de Vest, dar și la Europa de Est și sudul Mediteranei. Uniunea ar trebui să își intensifice angajamentul față de vecinii săi prin sprijinirea reformelor și investiții mai mari. Trebuie să stabilim mai multe legături strategice cu partenerii noștri, care să confirme că oferta și angajamentul Uniunii sunt solide.
• În Uniune avem deja răspunsuri pentru multe dintre așteptările cetățenilor: democrație și stat de drept, o economie de piață, egalitate, diversitate.
• Doar respectarea valorilor spațiului european ne poate proteja de derapaje, inclusiv de cele inspirate de abordări populiste sau eurosceptice.
• În același timp, trebuie să fim conștienți că putem să facem și mai mult, că putem să facem și mai bine în cadrul proiectului european. O Uniune Europeană mai puternică, mai convergentă și mai solidară reprezintă cadrul democratic, economic și social în care România și cetățenii români se regăsesc pe deplin, într-o Europă mai bine pregătită să facă față transformărilor și provocărilor viitorului.
• Tinerii au fost o categrie care în această criză au pierdut mult și cred că este nevoie de o corectură semnificativă. Tinerii au nevoie să fie băgați în seamă. Să ne gândim doar la orele pierdute fiindcă învățământul online nu are aceeași valoare ca învâțământul față în față.
• Reziliența înseamnă că societatea este mai pregătită și reacționează mai bine la crize despre care nu știe cum arată înainte. Este extrem de important dacă construim reziliența societăților noastre să nu o construim fără tineri, ci împreună și pentru tineri fiindcă ei sunt cei care vor prelua societatea în destul de puțini ani.

Citește și Klaus Iohannis: Trebuie să recunoaștem că vocea UE în plan global este una mică. Relația transatlantică pentru noi este vitală

Comisarul european Adina Vălean: Un viitor mai bun înseamnă mai mult dialog

• S-a spus despre această conferință că în sfârșit pune cetățenii la masa deciziilor.
• Discuțiile vor acoperi mai multe domenii, lupta împotriva schimbărilor climatice, o economie pentru oameni, echitate socială, tranformarea digitală, drepturile și valorile europene, provocările migrației sau securitatea.
• Un viitor mai bun pentru Europa înseamnă mai mult dialog.
• Suntem la aproape un an și jumătate de la declanașarea unei crize.
• Am văzut cum arată o Europă a granițelor închise. Prima măsură luată a fost crearea culoarelor verzi. A fost un exercițiu de colaborare.
• Solidaritatea europeană a oferit soluții.
• Cred că dezbaterea asupra viitorului Europei trebui să se concentreze pe solidaritate.
• Conferința despre care vorbim astăzi a adunat aproape 5.500 de idei ceea ce îi dovedește utilitatea.
• Îi încurajez pe români să participe la această dezbatere europeană și să se întrebe ce pot face ei pentru casa noastră comună care este Europa.

La 19 aprilie 2021 a fost lansată platforma digitală multi-lingvistică pentru găzduirea și promovarea dezbaterilor la nivel european (https://futureu.europa.eu/?locale=ro).

Platforma digitală este accesibilă în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Aceasta propune nouă subiecte cheie de discuție: 1. schimbări climatice, 2. sănătate, 3. economie, 4. UE în lume, 5. valori și drepturi, statul de drept, securitate, 6. transformare digitală, 7. democrația europeană, 8. migrație, 9. educație, cultură, tineret și sport, însă teme suplimentare pot fi adăugate de cetățeni.

Cetățenii pot participa pasiv – ca vizitatori, urmărind diferitele evenimente dedicate, sau activ – caz în care este necesară crearea unui cont de utilizator pentru a contribui cu conținut. Conținutul publicat pe platformă este moderat prin prisma respectării Cartei Conferintei (https://futureu.europa.eu/pages/charter?locale=ro).

Editor : R.K.