Politico: Cine o mai poate opri pe Ursula von der Leyen? „Regina” Europei, tot mai aproape de un nou mandat la șefia Comisiei Europene

În timp ce cursa pentru cele mai importante posturi din UE se încinge, „regina” Europei rămâne favorită la câștigarea celui de-al doilea ei mandat de președinte al Comisiei Europene și devine, totodată, principala țintă a oricărui contracandidat care ar vrea să îi ia locul, relatează Politico.

Pentru un timp scurt anul trecut, Ursula von der Leyen părea că va întâmpina probleme serioase în încercarea de a-și asigura al doilea mandat ca președinte al Comisiei Europene.

Într-o vizită surpriză în Israel ceea a avut loc în luna octombrie, von der Leyen a stat lângă Benjamin Netanyahu și și-a exprimat solidaritatea fără margini în lupta pe care țara o poartă împotriva grupării Hamas.

Declarația ei nu ar fi fost sub nicio formă una problematică dacă venea din gura unui președinte american sau a unui politician din Germania – ceea ce von der Leyen a fost înainte de a prelua șefia Comisiei Europene.

Dar cuvintele au fost rostite de șefa uneia dintre cele mai puternice instituții ale Uniunii Europene în legătură cu una dintre cele mai fierbinți subiecte de dezbatere din blocul comunitar, astfel că declarația ei a stârnit cel mai mare val e critici la adresa ei din cei patru ani petrecuți în fruntea Comisiei Europene.

Diplomații s-au înfuriat pentru faptul că von der Leyen a ignorat o declarație comună făcută de miniștrii de externe din UE care reprezenta poziția oficială a comunității europene și care cerea reținere și respect pentru dreptul internațional din parte Israelului.

În jur de 800 de angajați ai Comisiei Europene au semnat o scrisoare în care o criticau pe von der Leyen pentru sprijinul „necondiționat” și „necontrolat” oferit „uneia dintre cele două părți” ale conflictului.

„Ea s-a comportat tot mai mult ca o regină”

Însuși Josep Borell, șeful diplomației UE, a criticat-o pe von der Leyen pentru faptul că a pretins că vorbește în numele întregii Uniuni Europene atunci când a rostit discursul din Israel.

„Ea s-a comportat tot mai mult ca o regină”, a spus un diplomat european pentru Politico la acea vreme, criticând-o pe von der Leyen pentru că și-a asumat un rol mai mare decât cel pe care îl presupune jobul ei, pentru că nu a luat în considerare guvernele din UE înainte să ia o astfel de decizie și preferă să conducă instituția prin decrete cu ajutorul unui mic grup de consilieri.

Acum, după ce au trecut mai multe luni de la acel scandal, poziția lui von der Leyen pare din nou una sigură. Fără să își ceară scuze sau își schimbe retorica, șefa Comisiei Europene a trecut peste furtuna politică ce se abătuse asupra ei și a ieșit cu capul sus – poate nu neapărat mai puternică decât a fost vreodată, dar cu siguranță neafectată.

Ursula von der Leyen rămâne favorita pentru un al doilea mandat ca președintă a Comisiei și, mai mult, niciun alt candidat nu pare să aibă vreo șansă să o dea jos din vârful ierarhiei vara aceasta, când liderii europeni se întâlnesc ca să împartă funcțiile cele mai importante din UE.

Aceasta este metoda von der Leyen: aceeași care ajutat-o să treacă nu doar prin ultima criză, ci și peste toate provocările care i-au ieșit în față în cei peste 20 de ani de carieră în politică.

De fiecare dată când i-au fost aduse critici, von der Leyen a dat dovadă de o capacitate asemănătoare cu cea a lui Trump de a rezista și de a merge mai departe cu zâmbetul pe buze prin orice adversitate până când oponenții ei s-au dat bătuți.

În conversațiile cu zeci de oficiali și diplomați UE, puțini s-au arătat îndoielnici de faptul că un al doilea mandat este al ei dacă și-l dorește. Criticii de la Bruxelles au amuțit din nou sau, cel puțin, s-au retras în umbră – nimeni nu vrea să riște să fie chemat la etajul al 13-lea al clădirii Berlaymont din Bruxelles, sediul Comisiei unde von der Leyen și echipa ei își au birourile.

Cel mai puternic președinte al Comisiei Europene de la Jacques Delors încoace

Văzută inițial drept protejata lui Merkel, von der Leyen s-a confruntat imediat cu un scandal legat de faptul că ministerul ei a folosit consultanți externi fără o supraveghere adecvată.

Nu a durat mult până când criticile s-au evaporat, iar von der Leyen și-a transformat complet imaginea, reușind să devină cel mai puternic președinte al Comisiei Europene de la Jacques Delors, titanul politicilor europene care a jucat un rol crucial în crearea pieței unice europene, a monedei euro și a Uniunii Europene moderne. Delors a murit anul trecut în decembrie la vârsta de 98 de ani.

Capacitatea ei de a lucra eficient sub presiune au făcut-o să fie văzută drept liderul cel mai potrivit pentru a gestiona situațiile de criză. Von der Leyen este descrisă ca fiind dinamică, bine pregătită, în relații bune cu Washingtonul și capabilă să înlăture „ceața” care se lasă uneori asupra Bruxellesului.

După ce aptitudinile i-au fost testate de pandemia de Covid-19 și războiul din Ucraina, von der Leyen a devenit imaginea publică a mașinăriei birocratice europene în capitalele din întreaga Uniune Europeană.

Von der Leyen s-a remarcat cu atât mai mult cu cât stelele din constelația puterii europene au lăsat de dorit. Liderii francezi și germani sunt considerați aroganți și reci sau ineficienți și plictisitori, iar rivalul ei instituțional, președintele Consiliului European Charles Michel, este văzut la Bruxelles drept o persoană distrată și predispusă la gafe.

Michel a anunțat la începutul anului că va candida la alegerile europarlamentare din iunie, ceea ce înseamnă că va renunța aproape sigur la rolul său din prezent.

„Ne înnebunește pe toți”

Problema pentru von der Leyen este că punctul ei forte este și cea mai mare slăbiciune a ei. În încercarea de a înfrunta crizele din Europa, președinta Comisiei Europene și-a ignorat proprii comisari sau a diminuat puterea de decizie a guvernelor naționale care erau obișnuite să facă jocurile la Bruxelles.

După invazia Rusiei în Ucraina, spre exemplu, Comisia a ținut în mare parte secrete discuțiile legate de sancțiuni, coordinându-și acțiunile împreună cu Parisul, Berlinul și Roma, dar și cu Washingtonul, și prezentând pachetul de sancțiuni doar în ultimul moment când statele membre trebuiau să se decidă asupra adoptării lor.

UE a fost întotdeauna criticată pentru că acționează foarte lent, dar abordarea ei monarhică și instinctele ei de centralizare a puterii au atras și nemulțumiri la Bruxelles.

Mai mulți oficiali din Comisia Europeană au declarat pentru Politico că stilul de conducere al lui von der Leyen și al echipei sale au provocat nemulțumiri la toate nivelurile puterilor executive ale Uniunii Europene.

„Ne înnebunește pe toți”, s-a plâns unul dintre oficialii Comisiei Europene citați de Politico. „Dacă mai rămâne un mandat, va veni un semnal clar din interiorul clădirii că lucrurile trebuie să se schimbe.”

„Ea își face treaba ei fără să se consulte în mod formal cu statele membre”, a spus un alt oficial UE. „A existat multă înțelegere pentru acest lucru la începutul războiului din Ucraina, dar răbdarea în această privință este tot mai mică.”

Premierul ungar Viktor Orban s-a alăturat și el criticilor adresate lui von der Leyen: „Cât de des publicul a rămas cu impresia că Europa este condusă de Comisie și de președintele ei! Ne gândim la ea și îi citim cuvintele ca și când ar vorbi un lider al Europei – când, de fapt, ea este angajatul nostru, angajatul nostru plătit al cărei job este să îndeplinească ceea ce noi decidem.”

Sabia lui Damocles care atârnă deasupra candidaturii lui von der Leyen

Pentru a câștiga al doilea mandat, von der Leyen trebuie să fie propusă de liderii europeni și confirmată apoi de Parlamentul European. Din cauza ascensiunii extremei drepte în Europa, victoria lui von der Leyen nu va fi la fel de ușoară ca prima oară când a fost aleasă. „S-ar putea să fie o adevărată surpriză”, a spus un membru francez al Parlamentului European care provine din unul din partidele proeuropene.

Scandalul Pfizergate atârnă ca o sabie a lui Damocles deasupra candidaturii lui von der Leyen și ar putea schimba complet discuția privind șefia Comisiei Europene.

O analiză Politico a descoperit că cel puțin 215 milioane de doze de vaccinuri cumpărate în punctul cel mai fierbinte al pandemiei au fost distruse, după ce pentru ele s-au plătit 4 miliarde de euro din banii contribuabililor.

Indiferent dacă aceste probleme și scandalurile aferente apărute în Polonia, Ungaria, dar și România, pe tema vaccinurilor o îngrijorează pe von der Leyen, șefa Comisiei nu arată niciun semn de slăbiciune.

Orice s-ar întâmpla, oricare ar fi rezultatul anchetelor și deciziile judecătorilor, scenariul cel mai probabil rămâne cel în care von der Leyen continuă să zâmbească neperturbată, îndreptându-se cu pași repezi înspre câștigarea unui nou mandat în fruntea Comisiei Europene.

Editor : Raul Nețoiu