Gigantul farmaceutic american Pfizer trimite guvernul polonez în judecată pentru că nu a onorat plățile celor 60 de milioane de doze de vaccin COVID-19, dezvoltate cu BioNTech. Cazul din instanță este cea mai recentă consecință a neplății facturii după contractul uriaș de vaccinuri COVID-19 negociat de Ursula von der Leyen, notează POLITICO.
Procesul, care vine în timp ce Polonia se pregătește pentru schimbarea guvernului, în urma alegerilor din octombrie, marchează punctul culminant al unei lupte de 19 luni între Varșovia și Pfizer din cauza achiziționării în exces a dozelor de vaccin contra virusului SARS-CoV-2.
POLITICO indică rădăcinile disputei până la „enormul contract” de 1,1 miliarde de doze pe care Comisia Europeană l-a semnat cu Pfizer în 2021, care a devenit controversat pentru schimbul raportat de mesaje text între președintele Comisiei, Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare negocierilor.
„Pfizer și BioNTech încearcă să facă Polonia să își respecte angajamentele pentru comenzile de vaccin COVID-19 plasate de guvernul polonez, ca parte a contractului lor de furnizare a Uniunii Europene semnat în mai 2021”, a declarat un purtător de cuvânt al Pfizer pentru sursa citată, adăugând că BioNTech se alătură, de asemenea, procedurilor.
Potrivit ziarului polonez Gazeta Prawa, Pfizer a introdus dosarul civil în fața unei instanțe de la Bruxelles, deoarece dozele au fost achiziționate prin contracte de achiziții comune ale UE, întocmite în conformitate cu legislația belgiană.
Prima audiere ar fi programată să aibă loc pe 6 decembrie
În 2021, Comisia Europeană (CE) a semnat un contract, care a schimbat jocul cu Pfizer, pentru până la 1,8 miliarde de doze din vaccinul său împotriva COVID-19; dintre acestea, 1,1 miliarde de doze au fost comandate în cele din urmă. Acest acord de cumpărare comună, negociat de CE în numele țărilor UE, a micșorat achizițiile anterioare de vaccinuri ale blocului și i-a determinat pe alți producători de vaccinuri să se plângă că sunt scoși de pe piață.
Dimensiunea contractului a fost o piatră de moară pentru CE de atunci încoace și nu doar din cauza preocupărilor legate de transparență, ci și din cauza refuzului Ursulei von der Leyen de a discuta despre orice rol personal pe care l-ar fi jucat în negocieri. De asemenea, contractul a obligat țările să cumpere doze de care, se pare, nu ar fi avut nevoie.
În aprilie 2022, ministrul polonez al Sănătății, Adam Niedzielski, a anunțat că țara sa a încetat să mai primească vaccinuri. El a spus că Polonia a invocat o clauză de forță majoră în contract, invocând presiunile financiare cauzate de afluxul de refugiați din războiul din Ucraina și de perturbarea economică care a urmat. El a explicat, de asemenea, că situația pandemică îmbunătățită a însemnat că este mai puțin nevoie de vaccinuri.
La vremea respectivă, guvernul polonez era condus de Mateusz Morawiecki din partidul Lege și Justiție (PiS), iar, în multe probleme, Polonia era în mare parte izolată la nivel european.
Mai multe țări din Europa au cerut renegocierea contractului
Cu toate acestea, nu a durat mult pentru ca un grup de alte nouă țări, toate din Europa Centrală și de Est, să urmeze exemplul Poloniei. Deși nu au mers până la oprirea livrărilor, s-au plâns că au fost constrânși să cheltuiască bani pe doze de care nu aveau nevoie într-o perioadă de turbulențe economice. Țările au făcut presiuni asupra Comisiei pentru a redeschide acordul și au ridicat problema în mod repetat în cadrul reuniunilor miniștrilor sănătății din UE.
CE a putut renunța la anumite angajamente cu Pfizer pentru a reprograma unele livrări, dar acest lucru nu a evoluat suficient pentru a calma spiritele.
Pe măsură ce ratele de vaccinare au scăzut, țările din afara grupului Europei Centrale și de Est au început să se alăture apelului pentru o renegociere. La un moment dat, chiar au început să ceară o mai mare transparență cu privire la negocierile inițiale dintre Pfizer și Comisie.
„Ce s-a promis? Ne-am dori foarte mult să știm”, a declarat ambasadorul belgian Pierre Cartuyvels în decembrie 2022.
Polonia nu a semnat un acord revizuit anul acesta
În luna mai a acestui an, Comisia a anunțat o renegociere substanțială a acordului inițial. Reducea – cu o sumă nespecificată – numărul de doze restante, în timp ce livrările ar fi, de asemenea, eșalonate până în 2026. Polonia, totuși, a refuzat să semneze acordul revizuit.
Chestiunea părea să se fi stins de la sine, fără nicio veste că Pfizer e gata să dea în judecată guvernul polonez, până acum. Momentul este notabil, susțin jurnaliștii POLITICO, venind după alegerile din octombrie din Polonia, în care PiS și-a pierdut majoritatea de guvernământ și opoziția a câștigat suficiente locuri pentru a-l pune la putere pe moderatul de centru-dreapta Donald Tusk.
Pfizer îi prezintă lui Tusk o factură piperată, care ar putea ajunge până la 1,2 miliarde de euro pe baza unui preț de 19,50 euro pe doză, după cum a raportat Financial Times (detaliile exacte ale contractului rămân secrete). Vine, de asemenea, într-un moment în care economia de obicei puternică a Poloniei este slăbită. Dar Pfizer dă astfel un semnal clar pentru orice țări care ar putea să nu plătească ceea ce datorează.
Pentru Tusk însă este un cartof fierbinte, având în vedere că acesta va dori să păstreze relații bune cu Bruxelles-ul și ar putea simți mai multă presiune pentru a onora convenții care sunt negociate printr-un contract de achiziție comună al Comisiei Europene.
Purtătorul de cuvânt al Pfizer a spus că decizia a fost luată „în urma unei încălcări contractuale prelungite și a unei perioade de discuții de bună-credință între părți”.
În comentariile raportate de Rynek Zdrowia, ministrul polonez al sănătății Katarzyna Sójka a spus că a fost un caz dificil, dar că există șansa de a pune capăt disputei „într-un mod pozitiv”.
Care este situația în România
În luna octombrie a acestuia an, ministrul Sănătății anunța că România „s-a oprit din achiziție”.
„Am mai luat o tranşă anul trecut, când trebuia să luăm şi vaccin pediatric pentru că au existat mulţi, foarte vehemenţi, care cereau şi vaccinul pediatric şi a trebuit să cumpărăm o tranşă de 3 milioane de doze, anul trecut. A fost ultima tranşă pe care am achiziţionat-o, cu Pfizer, conform contractului, ar trebui să mai luăm în total 27 de milioane de doze pe care nu le-am luat, nu am semnat niciun document, nici cu Comisia şi nici cu producătorul”, a explicat Alexandru Rafila.
Ministrul sănătății era atunci optimist în privința unei înțelegeri cu încheierea unuia dintre contracte în mod amiabil, dar nu se întâmplase nimic în cazul Pfizer, de la care mai trebuiau achiziționate 27 de milioane de doze, conform contractului. Tot atunci, ministrul Sănătății anunța că „trebuie găsită o soluţie convenabilă din punct de vedere juridic”, după ce prin memorandumul semnat de Florin Cîțu, la propunerea lui Vlad Voiculescu și a Ioanei Mihăilă, au fost comandate „cantități foarte mari de vaccin”.
Declarațiile lui Alexandru Rafila au venit după ce DNA a anunțat, în septembrie, că anchetează modul în care România a cumpărat dozele de vaccin anti-COVID. Comunicatul DNA de atunci preciza că: „Urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă ('in rem'), respectiv abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”.
Joi, la două luni după anunț, procurorii DNA au cerut Președinției și Senatului să încuviințeze începerea urmăririi penale față de trei persoane care aveau calitatea de demnitari în dosarul legat de achizițiile de vaccinuri în pandemie. Cei trei sunt cei nominalizați și de Rafila în octombrie, și anume fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Oana Mihăilă.
Prejudiciul depășește un miliard de euro, procurorii susținând că, în perioada ianuarie - mai 2021, s-ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin Pfizer și Moderna decât era necesar, în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român era de 10,7 milioane.
„Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, se scrie în comunicatul DNA.
Editor : M.I.
