Parlamentul catalan deschide calea pentru un nou referendum de autodeterminare
Parlamentul catalan a votat miercuri seara legea ce prevede organizarea unui referendum de autodeterminare în această regiune a Spaniei, deschizând o gravă criză cu Madridul, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Legea, care precizează totodată că poporul catalan este „suveran”, a fost adoptată la finalul unei ședințe tumultoase de aproape 11 ore, cu 72 de voturi pentru și 11 abțineri.
Conform agenției EFE, deputații opoziției au părăsit sala înainte de vot, în semn de protest, iar unii dintre ei au lăsat, pe scaunele goale, steaguri catalane și spaniole.
Legea, adoptată cu majoritatea formată de partidele proindependență din această regiune spaniolă, vine în sprijinul organizării referendumului secesionist prevăzut pentru 1 octombrie.
La terminarea votării, deputații proindependență și membrii guvernului regional s-au ridicat în picioare și au cântat imnul Cataloniei „Els Segadors”.
Reacția Madridului
După unda verde dată miercuri de Parlamentul catalan, șeful guvernului de la Madrid, Mariano Rajoy, a cerut un raport urgent al Consiliului de Stat (cel mai înalt organ consultativ al guvernului) asupra legii referendumului, pentru a putea prezenta joi un apel contra acestei inițiative la Curtea Constituțională, au informat surse din executivul spaniol, citate de EFE.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Când guvernul va avea joi raportul, Consiliul de Miniștri se va întruni în ședință extraordinară pentru a face demersurile necesare prezentării imediate a contestației la Curtea Constituțională.
Avizul Consiliului de Stat este obligatoriu pentru contestarea legii referendumului.
AFP notează că la doar trei săptămâni de la atentatele din 17 și 18 august, soldate cu 16 morți și peste 120 de răniți în Catalonia, Spania se vede confruntată cu una din cele mai grave crize politice din ultimii 40 de ani, în această regiune din nord-est.
Separatiștii vor consultarea catalanilor pentru a stabili dacă regiunea lor, cu 7,5 milioane de locuitori — reprezentând 16% din populația Spaniei—, trebuie să devină „un stat independent sub forma unei republici” și să părăsească Regatul Spaniei, la 40 de ani de la revenirea completă la democrație.
Dacă susținătorii independenței ar avea câștig de cauză la referendum, acest teritoriu, mare cât Belgia și „cântărind” 20% din PIB-ul spaniol, ar încerca să se separe de Spania, dar fără să existe un consimțământ reciproc.
Detonatorul crizei a fost, în 2010, anularea parțială de către Curtea Constituțională a noului „Statut de autonomie a Cataloniei”, la cererea partidului șefului guvernului, Mariano Rajoy. Textul adoptat în 2006 de Parlamentul spaniol acorda competențe largi acestei regiuni și o definea ca fiind o „națiune” în interiorul statului spaniol, amintește AFP.
După câștigarea alegerilor regionale, în septembrie 2015, separatiștii au promis să încerce să conducă la independență Catalonia, care are o limbă și cultură proprii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
