Video Organe printate 3D la București. Politehnica a primit 50 de milioane de lei de la Bruxelles și are adevărate „laboratoare SF”
Știința materialelor, opto-electronică, tehnologia informației, electrotehnică, energii regenerabile, mediu, nanotehnologii – la o primă vedere par să fie mai degrabă concepte ce te duc cu gândul la Science Fiction, dar reprezintă de fapt știința din spatele celor 41 de laboratoare care formează CAMPUS – sau Centrul de Cercetări Avansate pentru Materiale, Produse şi Procese Inovative – din cadrul Politehnicii bucureștene. Cofinanțat cu aproape 50 de milioane de lei, bani de la Bruxelles, Centrul este dotat cu echipamente sofisticate și e la dispoziția cercetătorilor din Universitate, iar multe din rezultate s-ar putea să le regăsim deja în viața de zi cu zi.
Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica București, a detaliat într-un interviu pentru emisiunea „Europa. Mi-e bine, ți-e bine” ce se întâmplă în laboratoarele UPB:
„Avem aplicații în zona chimiei nano-tehnologiilor, cu foarte multe legături cu zona medicală. Lucrăm pentru pentru medicină cu diferite aplicații, de la piele sintetică la organe realizate în Universitate. La aceste laboratoare producem, în acest moment, organe. Problema majoră nu este a producerii, pentru că am reușit acest lucru și le veți vedea, dar problema mare la care lucrăm în această perioadă - și colegii noștri vă vor explica - este compatibilizarea. Lucrăm în acest moment la a introduce ADN-ul uman care să compatibilizeze - complet, dacă se poate, sau cât mai mult - organul cu cu primitorul, cu pacientul. Pe de o parte, deci, avem aplicații în zona medicală.
De asemenea, e o intersecție între artificial intelligence, chimie și medicină, cu aplicații destinate persoanelor, copiilor în special, cu autism, cu aplicații, de asemenea, în protezare, o serie întreagă de lucruri pe care le veți vedea.
Suntem implicați în zona electronicii și turnării intrastraturi subțiri, cu aplicații foarte foarte frumoase.
Lucrăm pentru diferite structuri de securitate în România, recunoașterea facială și recunoașterea și transformarea vocii, cu foarte multe reușite, cu reușite extraordinare în plan național și internațional.
Un CAMPUS producător de energie verde
Lucrăm foarte mult cu industria energetică, vorbim de energie verde. Suntem un producător de energie verde în interiorul campusului, energie inteligentă, cum se numește ea. Inclusiv această clădire este o clădire verde, este o clădire care produce energie și înmagazinează energie în același timp și care evident are un consum redus de energie, dar și această energie care este consumată este energie verde. Este unul dintre modelele noi, încercăm să transformăm întreg acest campus în cel mai mare campus al Universității din această parte a lumii, într-un campus smart, într-un campus inteligent și verde, evident. Și lucrăm cu diferite proiecte”.
Cum a reușit UPB să atragă atât de mulți bani europeni
Banii pe care Universitatea a reușit să îi atragă din fonduri europene o clasează printre primele din țară la acest capitol, după Fondul de Mediu și Compania Națională de Drumuri.
Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica București, spune că un plan pe termen lung și nu în ultimul rând oamenii sunt cheia acestei reușite de a dezvolta Universitatea:
„Am stabilit deja de mulți ani de zile un plan de dezvoltare, noi i-am spus strategic, un plan pe termen lung, ceea ce cred că ar face bine și României, dacă îmi permiteți fac acest comentariu răutăcios un pic, un plan pe termen lung în care am cam pus toate resursele Universității, toate resursele naționale pe care le-a accesat Universitatea, precum și resursele europene și nu numai. Avem finanțări din diferite locuri ale lumii, diferite agenții ale lumii, în aceeași direcție: în acest program de dezvoltare a Universității, care are în vedere, pe de o parte, o upgradare tehnologică - pentru că, din nefericire, anii 90 și finalul anilor 80 a dus la lipsa finanțării în învățământul superior și aveam nevoie de o dezvoltare importantă, de o investiție majoră în tehnologie; și de asemenea în resursa umană, cele două elemente extrem de importante. Simplificând, acestea au fost direcțiile majore de acțiune ale Universității: infrastructura de cercetare, infrastructura în general, de cercetare în mod special, și resursa umană. Pentru că fără infrastructură nu poți să menții oamenii în universitate, tinerii, alături de noi”, spune rectorul.
Banii europeni au întinerit personalul Politehnicii
„Pe de altă parte, fără investiții în resursa umană, degeaba ai infrastructură. Lumea are nevoie nu doar de infrastructură, ci și de salarii, tot felul de elemente necesare funcționării normale a echipamentelor, consumabile și așa mai departe. În momentul în care pe cele două direcții am reușit să facem pași importanți, pe de o parte, resursa umană a crescut semnificativ. Am îmbunătățit, am adus foarte mulți tineri în universitate și continuăm să facem acest lucru. Când am devenit rector doar 6% dintre oamenii din Universitate erau sub 40 de ani, dintre profesorii Universității, din cei 1.800 de profesori. Acum, după 10 ani de mandat, 40 la sută, peste 40 la sută din oamenii, din profesorii Universității și cercetători, sunt sub 40 de ani. Deci, este o politică specială pe care am dus-o în această direcție, repet, sprijinindu-ne de proiecte europene.
Pe de altă parte, am și dezvoltat un mediu propice pentru angajați, în sensul în care am asigurat case pentru angajații Universității, avem grădinița și școala pentru copiii angajaților Universității. Avem o politică specială prin care tinerii, odată ce se dezvoltă, să fie avansați în carieră, să poată să primească mai mulți bani, să crească proiecte în care să primească bani și așa mai departe”, a arătat Mihnea Costoiu.
Cum se printează organe umane în laboratoarele UPB
Grație acestor dotări, cercetătorii de la Universitatea Politehnică București lucrează acum pentru a face compatibile organe și țesuturi printate 3D cu ADN-ul uman.
- Aici ce avem?
- Un nas, un model de nas, sunt în miniatură toate, printate cu această bioimprimantă, folosind polimeri sintetici în cazul ăsta. Urechea și lobii. Sunt redate toate aspectele morfologice, ne explică o tânără cercetătoare.
Aplicațiile sunt atât de sofisticate, încât imprimanta poate primi toate indicațiile citind o simplă radiografie.
„Avantajul sau importanța acestei imprimante este că prin softul pe care îl are ne permite să importăm radiografiile care au anumite defecte din anumite zone, țesut tare, țesut moale și să putem reconstrui fidel anume regiunea defectă din acea parte a zonei cu problema, să-i zicem așa, și deci noi putem să reconstruim exact la dimensiunea și caracteristicile de care avem nevoie acel implant, astfel încât să aibă acel design, acea morfologie.
Acesta este pasul mare, pentru că datorită acestei tehnologii știința din domeniul medical a avansat foarte mult. Și dacă acum câțiva ani în urmă era mult mai dificil să reproducem un implant sau o zonă defectă din organism, acum tehnologia ne permite să facem mult mai ușor, mult mai precis și plus caracteristicile materialului sunt mult mai versatile.
Sunt primii pași și urmează apoi o serie de investigații pentru a arăta biocompatibilitatea materialului, pentru a arăta proprietățile lui în relație cu implantul sau locul pe care urmează să îl înlocuim, unde urmează a fi plasat implantul, și tot așa.
Dacă vorbim de implanturi pentru țesuturile dure trebuie să avem și anumite caracteristici mecanice foarte bine puse la punct și tot așa.
Și de asemenea, cum am menționat, o caracteristică importantă este biocompatibilitatea, cum se dezvoltă aceste celule pe aceste materiale, cum se integrează acest material în organismul uman și tot așa”, ne-a explicat tânăra cercetătoare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
