Video Orașul care se află la aceeași distanță de București ca de Viena. Aici a fost construit primul „zgârie-nori” în perioada Ceaușescu
Cu 15 etaje şi o înălţime de 97 de metri, clădirea este din beton masiv, are 12.000 de metri pătraţi, iar deasupra ei este amenajat un amfiteatru în aer liber de unde se poate admira panorama oraşului. În zilele senine se poate vedea dincolo de frontieră.
Palatul Administrativ din Satu Mare a fost primul „zgârie-nori” al perioadei ceaușiste. O bună bucată de timp a fost cea mai înaltă clădire din România și e printre cele mai înalte din Ardeal. În ţară, doar Casa Presei Libere o depăşea.
A costat trei miliarde de dolari, iar astăzi unii o încadrează printre cele mai urâte clădiri administrative din lume, în timp ce alții vorbesc despre un monument al fostului regim. Este așezată în zona Centrului Vechi, care astăzi revine la viață cu ajutorul unor finanțări europene.
Provocările unui județ de graniță
Satu Mare este, fără îndoială, unul dintre județele cele mai interesate din România. Este locul unde s-au îmbinat culturi diferite - de aici și ideea că aici suntem într-o mică Europă a Ardealului. Pentru că acest județ este că e unul de frontieră, s-a deschis oportunitatea cooperării cu vecinii maghiari în atragerea de fonduri europene. În același timp, pentru locuitorii din județ a însemnat la fel de bine și o șansă de a trece granița în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit în Europa. Să nu uităm că municipiul Satu-Mare e la aceeași distanță de București ca de Viena.
Provocarea pentru autoritățile de aici este să aducă acasă forța de muncă și vor să facă asta cu ajutorul finanțărilor europene.
La finalul lunii martie, în județul Satu Mare, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, erau semnate 131 de contracte de peste 2,5 miliarde de lei, bani care se regăesc în investiții ce țin de infrastructură, mobilitate ori reabilitări.
Cum se transformă orașul Satu Mare
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Pot să afirm cu mândrie că în orașul Satu Mare, în următorii 4 ani, din 10 lei cheltuiți pe dezvoltare, pe investiții, 7 lei provin vin din fonduri europene, iar 3 lei din bugetul local, adică din banii sătmărenilor”, spune Kereskényi Gábor, primarul municipiului Satu Mare, care dezvăluie ce planuri are pentru dezvoltarea orașului:
„Dorim să construim rețeaua de piste de biciclete în municipiul Satu Mare, care leagă nordul cu sudul și estul cu vestul orașului pe o lungime de 20 de km. O componentă am câștigat-o deja și începem execuția într-o lună. Dar încă mai avem trei tronsoane pentru care nu au mai rămas fonduri pe perioada veche de programare și intenționăm să depunem proiectele în noua perioadă de programare.
Reclădim un oraș civic, putem să ne gândim și la niște investiții care vor viza sportul pentru toți, agrementul, petrecerea timpului liber în parametri normali.
Noi avem în acest oraș râul Someș, pe care trebuie să îl punem în valoare, să-l ducem mai aproape de sătmăreni.
De asemenea, o pădure de agrement, pădurea Noroieni, care se află la nordul municipiului, intenționăm să o amenajăm din fonduri europene”, enumeră primarul.
Transport înnoit cu bani europeni
Autogări, un centru de comandă a traficului și stații de alimentare pentru autobuzele electrice hibrid au fost construite dintr-o finanțare europeană de peste 37 de milioane de lei. Sunt bani din care municipalitatea a cumpărat deja 17 autobuze hibride. Autoritățile spun că e cea mai mare investiție de după '89 în transportul public local din Satu Mare.
„Construcția propriu-zisă este un terminal transjudețean care va deservi atât publicul călător din municipiu, dar și navetiștii, elevii și muncitorii care vin din comunele învecinate, cu posibilitatea de debarcare și îmbarcare la acest terminal.
A treia componentă este un sistem de management al traficului, respectiv un sistem de e-ticketing care este în curs de licitație și cred că vom putea începe toată activitatea în această clădire frumoasă la începutul anului viitor. Din păcate, flota a fost compusă din autobuze uzate fizic și moral, rablăgite”, spune edilul din Satu Mare.
„Primul lucru, care este cel mai important, este consumul scăzut, ele fiind dotate cu motoare electric si diesel, au ridicat nivelul calitativ al transportului în Satu Mare, pentru că sunt autobuze noi, dotate la standardele moderne necesare. Au camere video, sistemul de încălzire foarte bine pus la punct, sistemul de răcorire, la fel, rampele pentru persoanele cu dizabilități. Ele sunt dotate ca niște autobuze moderne. Saltul a fost unul destul de mare, pentru că aceste autobuze de nouă generație au venit după o pauză de vreo 12 ani. Să treci de la un autobuz de 10-12 ani la unul modern este clar saltul foarte mare”, arată Bujor Ionuț-Antonio, director Transurban Satu Mare.
Cum să ții forța de muncă acasă. Atuurile locului
„Eu am o deviză, cineva care vrea să vină în Satu Mare și ne oferă o posibilitate, vrea să investească, trebuie să îl respectăm și să îl așteptăm cu porțile deschise. Tot așa și cu fondurile europene. Dacă avem această oportunitate, să accesăm fonduri europene, nu trebuie să fim proști, trebuie să facem acest lucru. Avem o echipă bună și sper că vom avea și executanți la nivelul așteptărilor, pentru că am remarcat un fenomen acum vreo doi ani, când executanții s-au confruntat cu o lipsă acută a forței de muncă, un fenomen prezent nu doar în Satu Mare, ci în tot nord-vestul României. Această absorbție a forței de muncă, datorită apropierii granițelor, este foarte mare și au rămas firmele mari fără personal calificat”, spune Kereskényi Gábor, primarul municipiului Satu Mare.
Am vrut să știm pe ce va miza județul pentru a ține această forță de muncă și de ce este unul atractiv pentru investitori?
„Noi avem câte ceva din tot: suntem foarte ospitalieri, este o varietate gastronomică nemaiîntâlnită în România, multe culturi se interferează, suntem o mini-Europă, găsiți cea mai mare varietate într-un loc relativ mic față de suprafața țării, aici găsiți interferența de culturi, interferența gastronomică, interferența de băuturi, unde găsiți pălincă făcută acasă de toate varietățile, la fel, găsiți și trei zone viticole foarte bine definite în care s-a investit foarte mult. Avem peste 2.000 de hectare de viță nobilă reînnoită, cu niște crame finanțate tot din bani europeni, pornind de la granița cu Ucraina până la granița cu județul Bihor. Au adus medalii internaționale. La partea de pălincă, suntem fruntea țării!
Încercăm să ne apropiem și de râul nostru, care nu ar trebui să împartă acest județ în două, vorbesc de râul Someș. Dacă cineva se uită pe hartă, va vedea că practic suntem împărțiți în două de acest râu. Acum, realizându-se multe poduri peste, o să avem la un moment dat 7 poduri peste Someș pe o distanță de 60 de km, în condițiile în care 40 de ani am avut două poduri pe 60 de km – vă dați seama ce a însemnat asta din punct de vedere al dezvoltării”, spune Pataki Csaba, președinte CJ Satu Mare.
Industria grea, mai stabilă decât cea pentru automotive
Printre cei mai mari angajatori în județ sunt firmele cu activitate în furnizarea de servicii, dar și industria auto ori chiar industrie grea. Dincolo de angajatori, infrastructura, transportul public, educația și sănătatea impulsionate de finanțări europene devin motive pentru a rămâne în județ, iar pentru antreprenori de a investi.
„Am reușit în ultimii 5 ani să aducem un concern imens de prelucrare a aluminiului, cu presă, cu turnătorie, cu tot. Este industri grea. Nu mai este industrie de piese ușoare pentru automotive, care, dacă se supără, se împachetează și în două luni de zile au plecat. Aceste tipuri de investiții grele, care au topitorii la adâncime de 40 de metri, astea nu se mută de pe o zi pe alta.
Știm că în regiune vor veni concernuri imense. De exemplu, la Debrecen, care e la 110 km de noi, BMW va realiza un complex de fabrică. Noi trebuie să fim competitivi pentru ca specialiștii noștri din industria automotive - care reprezintă undeva la 50% din PIB-ul județului - să nu fugă la 100 de km pentru un salariu mai bun și condiții mai bune. De aceea trebuie să fim atenți la ce se întâmplă pe piață și să nu ajungem un județ golit de forță de muncă bine plătită”, explică Pataki Csaba, președinte CJ Satu Mare.
Mai multe despre ce se face în Satu Mare cu bani europeni aflați urmărind aici emisiunea „Europa. Mi-e bine, ți-e bine”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
