Oficial german: UE să suspende negocierile de aderare cu Turcia

Premierul Bavariei, Horst Seehofer, a declarat vineri după-amiază că liderii europeni ar trebui să tragă anumite concluzii în urma campaniei de epurare a opozanţilor politici din Turcia şi să renunţe în consecinţă la negocierile de aderare cu Ankara, transmite Reuters, citată de News.ro.

„Nu poate exista o ridicare a regimului de vize de călătorie pentru o asemenea ţară. Uniunea Europeană ar trebui cel puţin să renunţe la negocierile de aderare la blocul comunitar”, a declarat Seehofer.

Declaraţiile premierului bavarez au legătură cu campania guvernamentală turcă de epurare a aşa-numiţilor gulenişti, dar şi a opozanţilor politici pro-kurzi, precum şi cu discuţiile din legislativul turc cu privire la reinstalarea pedepsei capitale.

Autorităţile turce au arestat doar vineri 11 parlamentari pro-kurzi, iar statele occidentale au condamnat în consecinţă o intensificare drastică a situaţiei.

Până la 120.000 de persoane au fost demise în ultimele două luni din rândul procurorilor, judecătorilor, medicilor, profesorilor universitari, academicienilor, soldaţilor, poliţiştilor, funcţionarilor publici, precum şi a jurnaliştilor.

De asemenea, până la 32.000 de suspecţi au rămas până în prezent în custodia autorităţilor turce pentru implicarea în lovitura de stat.

Occidentul a criticat campania guvernamentală de eliminare a aşa-zişilor gulenişti din instituţiile de stat, precum şi din presă, ridicând totodată întrebări cu privire la tratamentul ”inuman” la care ar fi supuşi puciştii capturaţi.

Starea de urgenţă le-a dat mână liberă autorităţilor turce să efectueze o vastă epurare în rândul aşa-numiţilor gulenişti. Însă, autorităţile turce susţin că dimensiunea campaniei guvernamentale de epurări este justificată, având în vedere pericolul reprezentat de gulenişti pentru democraţie.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a instituit iniţial starea de urgenţă la date de 20 iulie, atunci când a subliniat că aceasta le va permite autorităţilor turce să ia măsuri rapide împotriva celor care se fac vinovaţi de puciul eşuat, în care un grup de militari a încercat să răstoarne executivul în noaptea de 15-16 iulie.