O nouă zi în Ucraina: Conflictul se mută în Crimeea, reprezentanţii UE revin la Kiev. Legea limbilor regionale, scânteie pentru separatişti
A fost o zi calmă duminică la Kiev, unde liderul Parlamentului Oleksandr Turcinov a fost numit preşedinte interimar al ţării. Luni, el şi liderii opoziţiei se întâlnesc cu şeful diplomaţiei europene, Catherine Ashton, care face o vizită în capitala Ucrainei. Dacă în vest şi centru situaţia este calmă, în estul şi sudul Ucrainei tensiunea continuă să fie însă la cote ridicate. Mai mulţi manifestanţi pro-Ianukovici s-au bătut cu activişti ai opoziţiei în Crimeea, iar autorităţile din oraşul Sevastopol au decis să nu mai plătească taxe către noua conducere de la Kiev, în timp ce Rusia şi-a rechemat ambasadorul din Ucraina pentru consultări.
Ucraina a intrat într-o nouă etapă odată cu numirea lui Oleksandr Turcinov în funcţia de preşedinte interimar. Apropiat al fostului premier Iulia Timoşenko, el va îndeplini această funcţie până la alegerile prezidenţiale anticipate din 25 mai.
În stradă, părerile sunt împărţite. „Turcinov a dovedit că este un om serios şi bine organizat. Cred că va fi în stare să stabilizeze situaţia”, spune un protestatar, în timp ce altul îl contrazice: „Nici unul dintre liderii opoziţiei nu se potriveşte funcţiei de preşedinte. Trebuie să fie o persoană nouă, neapărat cineva tânăr.”
Dacă la Kiev situaţia este calmă, lucrurile stau altfel în estul şi sudul ţării. Este şi cazul Crimeei, unde mai mulţi manifestanţi pro-Ianukovici s-au luat la bătaie cu activişti ai opoziţiei.
În acest timp, cancelariile occidentale le cer autorităţilor să se abţină de la orice fel de manifestare de violenţă. „Cel mai important este ca ucrainenii să rămână uniţi. Totul trebuie făcut într-o manieră paşnică”, apreciază în acest context ministrul francez de Externe Laurent Fabius.
Legea privind limbile regionale aduce confuzie
Parlamentul de la Kiev a adoptat duminică mai multe hotărâri. Printre măsurile adoptate se află una care îi afectează pe românii din Ucraina: legislativul a abrogat legea privind limbile regionale, ceea ce înseamnă că limba română nu va mai putea fi folosită în instituţiile publice locale, aşa cum se întâmpla până acum. În baza legii votate în 2012, limba minorităţii care depăşea 10% într-o regiune putea fi folosită în administraţia din acea zonă. Anularea legii poate radicaliza situaţia în special în estul Ucrainei şi poate mobiliza mişcările separatiste din zonă, a apreciat la Digi24 Marin Gherman, jurnalist la Radio Ucraina Internaţional.
„Decizia luată de Parlament a determinat reacţii diverse, chiar confuzii, atât în mediul comunităţii româneşti, atât în rândul celorlalte minorităţi din Ucraina, cât şi în mediul experţilor politici şi experţilor în drept”, arată Marin Gherman.
Luând în considerare necesităţile minorităţilor naţionale din regiuni, legea determina un minimum, mai mult formal, al utilizării limbilor minorităţilor naţionale în regiuni. Beneficiile ei pentru minorităţi nu au fost chiar atât de mari cum se consideră în România sau în statele Uniunii Europene, arată jurnalistul: „Era o lege mai mult formală, aş zice, ea nu a schimbat începând cu 2012 situaţia privind utilizarea limbilor minorităţilor naţionale în regiuni, ci pur şi simplu a consolidat şi a conservat situaţia utilizării acestor limbi. Administraţiile locale continuau să utilizeze limba care era cea obişnuită pentru aceste comunităţi, iar pentru comunitatea rusă era pur şi simplu o constatare a faptului că ei au dreptul să comunice în limba respectivă, în limba rusă, în oraşele şi satele unde locuiesc.”
Pentru românii din Ucraina nu situaţia nu se va schimba aşadar radical, pentru că legea nu motiva comunitatea românească să utilizeze propria limbă, ci pur şi simplu conserva juridic o anumită situaţie, a subliniat jurnalistul de la Radio Ucraina Internaţional.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
