Noul președinte al Ucrainei a fost învestit. Joe Biden și Traian Băsescu au fost prezenți la ceremonie
FOTO: MEDIAFAX
Petro Poroşenko a intrat în clădirea Parlamentului de la Kiev aplaudat de zeci de preşedinţi invitaţi la ceremonie. Vizibil emoţionat, a reuşit să ducă la capăt fără greşeală jurământul de credinţă: „Jur credinţă poporului ucrainean, jur să apăr suveranitatea şi independenţa Ucrainei, să am grijă de bunăstarea Patriei şi a poporului, să apăr drepturile cetăţenilor”.
Petro Poroşenko şi-a declarat apoi obiectivele. A spus că vrea să readucă pacea în Ucraina şi a promis că nu se va răzbuna pe separatiştii proruşi. Le-a transmis locuitorilor din Doneţk şi Lugansk că nu îi va abandona, chiar dacă miliţiile proruse au declarat independenţa acestor regiuni în urma unor referendumuri considerate ilegale de Kiev şi occident.
Noul şef de stat a acuzat însă Rusia şi pe preşedintele înlăturat de la putere, Viktor Ianukovici, că au pus la cale violenţele din estul ţării.
Refuză orice compromis cu Rusia. S-a adresat în rusă locuitorilor din est
Noul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko a declarat sâmbătă, în cursul ceremoniei de învestire în funcţie, că va refuza orice "compromis" cu Rusia în privinţa orientării europene a ţării sale şi asupra apartenenţei Crimeei la Ucraina, relatează Mediafax, care citează AFP.
Însă el a recunoscut că restabilirea păcii va fi imposibilă fără normalizarea relaţiilor cu Rusia. Totuși, a insistat asupra faptului că statutul Crimeei, peninsula ucraineană anexată de către Rusia în martie, şi orientarea proeuropeană a Ucrainei nu sunt negociabile.
„Crimeea a fost şi va rămâne ucraineană. Ieri (joi) i-am spus în mod clar acest lucru preşedintelui rus" Vladimir Putin, în cursul unei prime scurte întâniri, la ceremoniile dedicate Debarcării Aliaţilor din Normandia, a declaratPoroşenko, provocând aplauze din partea audienţei, care s-a ridicat în picioare.
„Niciun compromis nu este posibil cu privire la Crimeea, opţiunea europeană şi structura politică a ţării”, a continuat el, respingând ideea unei federalizări, promovate de către Moscova pentru regiunile rusofone.
Preşedintele a promis, de asemenea, „semnarea cât mai repede posibil” a părţii economice a asocierii cu Uniunea Europeană (UE) şi introducerea unui regim de călătorie fără vize pentru ucraineni. „Considerăm acest lucru ca primul pas către aderarea la Uniunea Europeană", a subliniat el.
„Ucrainenii au fost mult timp smulşi Europei. Astăzi revenim în casa noastră, acesta este un proces ireversibil. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze Gloria Ucrainei!", a încheiat noul președinte.
Poroșenko s-a angajat, de asemenea, în discursul de învestire, în Parlament, să menţină unitatea ţării, a cărei parte est este devastată de o insurecţie separatistă prorusă, şi să conducă această fostă republică sovietică spre Uniunea Europeană (UE).
„Nu vreau război, nu vreau răzbunare. Vreau pace şi voi face totul pentru unitatea Ucrainei”, a declarat Poroşenkoîn primul său discurs către naţiune.
Adresându-se locuitorilor regiunii industriale rusofone Donbas, aflate în mare parte sub controlul rebelilor şi unde intenţionează să efectueze în curând o vizită, el le-a promis să efectueze o descentralizare a puterii şi să garanteze utilizarea liberă a limbii ruse.
„Mulţi dintre voi au simţit "farmecul" domniei teroriştilor", a spus el, în limba rusă, adresându-se locuitorilor din regiunile din estul ţării. „Nu vă vom abandona în nicio circumstanţă", a continuat el.
„Voi veni foarte curând să vă văd, cu mesajul de pace şi garanţia utilizării libere a limbii ruse", a promis noul președinte de la Kiev.
_______________________
Miliardarul Petro Poroşenko a câştigat din primul tur al alegerilor, obţinând aproximativ 56% din voturi, în timp ce fostul premier Iulia Timoşenko a obţinut mai puţin de 13 procente.
Noul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko va avea un mandat plin de provocări şi misiuni extrem de grele. El trebuie să pună punct insurecţiei separatiştilor rusofoni, pentru a menţine Ucraina unită şi în acelaşi timp să gestioneze relaţiile tensionate cu Rusia. Totul pe fondul apropierii fostei republici sovietice de Statele Unite şi Uniunea Europeană. Noul preşedinte al Ucrainei îşi doreşte o alianţă cu occidentalii în domeniul apărării şi o apropiere politică de Uniunea Europeană, ceea ce nemulţumeşte Moscova.
Cine este Petro Poroșenko
Petro Poroşenko a trasat obiectivele mandatului său încă din primele ore după câştigarea alegerileor prezidenţiale din 25 mai: „Ne vom concentra pe oprirea războiului, a haosului şi a dezordinii şi aducerea păcii pe pământul ucrainean. (...) Vom face totul pentru a aduce valorile Uniunii Europene în Ucraina”.
În vârstă de 48 de ani și supranumit „regele ciocolatei”, datorită afacerilor sale din sectorul producției de dulciuri, Petro Poroșenko are o avere estimată la 1,6 miliarde de dolari. El a promis, de altfel, că va gestiona Ucraina la fel cum a făcut cu prospera sa fabrică de ciocolată Roshen.
Cu banii câştigaţi din ciocolată, Petro Poroşenko a cumpărat o fabrică de autobuze şi un post de televiziune, Kanal5.
El a fost singurul oligarh din Ucraina care nu a ezitat să-și pună puterea financiară și mediatică în serviciul mișcării proeuropene, care a dus la căderea președintelui Viktor Ianukovici.
„A luat o povară grea pe umerii săi. Dacă reuşeşte să aducă pacea înapoi în Ucraina, va fi extraordinar. Vreau ca toate violenţele să se încheie şi cred că toată lumea îşi doreşte asta”, spune un ucrainean.
Petro Poroşenko este considerat un supravieţuitor. Face politică din 1998 şi a ştiut mereu când şi cum să schimbe tabăra ca să rămână mereu în frunte, indiferent de schimbarea regimurilor. El a fost ministru al economiei pe vremea lui Viktor Ianukovici și unul dintre membrii fondatori ai partidului acestuia, Partidul Regiunilor. Anterior, în timpul președinției prooccidentalului Viktor Iușcenko, Petro Poroşenko a fost ministru de externe. Însă acestuia nu-i place să i se adreseze întrebări despre reorientările politice.
Experţii consideră că experiența lui Petro Poroşenko, atât în domeniul politic, cât şi cea în afaceri, este un atu care-l va ajuta să găsească soluții pentru relansarea economiei Ucrainei aflate în cădere liberă și pentru reunificarea țării sale, profund divizată de violenţele din ultimele şapte luni.
Ucraina, șapte luni de istorie zbuciumată
Petro Poroşenko îşi începe mandatul într-o Ucraină profund divizată. De peste șapte luni, societatea ucraineană s-a împărţit în două tabere, una prooccidentală, alta prorusă, aflate permanent în război. În plus, noul preşedinte va conduce o ţară ciuntită de Rusia, după anexarea peninsulei Crimeea. Un act nerecunoscut de Kiev sau de puterile occidentale. Dominoul conflictelor a fost declanşat anul trecut de refuzul preşedintelui înlăturat de la putere, Viktor Ianukovici, de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Centrul Kievului s-a transformat în câmp de luptă la sfârşitul anului trecut, Piaţa Independenţei a devenit centrul de rezistenţă al opozanţilor lui Ianukovici, după ce acesta a încercat să blocheze drumul Ucrainei spre Occident. Treptat, demonstraţiile au luat amploare şi s-au transformat într-un razboi urban, în care au fost raniţi zeci de oameni.
Sute de mii de ucraineni au cerut zilnic plecarea de la putere a lui Viktor Ianukovici, iar pe strazile din Kiev s-au dat lupte între forţele de ordine şi protestatari. Totul a culminat pe 20 februarie, cea mai sângeroasă zi de la începerea conflictului. 88 de oameni au murit atunci în capitala Ucrainei, când poliţia a deschis focul asupra manifestanţilor.
Evenimentele s-au succedat cu repeziciune. Președintele Ianukovici a anunțat alegeri anticipate şi revenirea la Constituţia din 2004, dar era prea târziu. Parlamentul l-a demis şi a decis organizarea alegerile prezidenţiale anticipate pe 25 mai. Acuzat de crime în masă, preşedintele detronat a fugit în Rusia, iar fostul premier Iulia Timoşenko a fost eliberat din închisoare.
Finalul tensiunilor de la Kiev a dat startul altora, în estul rusofon al Ucrainei şi mai ales în Peninsula Crimeea. Au avut loc confruntari între forţele de ordine şi militanţii proruşi, care au ocupat sediile Guvernului şi Parlamentului regional. Situaţia s-a complicat dupa ce zeci de mii de militari ruşi au intrat pe teritoriul Crimeei. S-au tras primele focuri de armă, iar militarii ucraineni s-au pregătit de război.
Până la urmă, bazele militare din Crimeea au fost cedate fara luptă, iar mulţi dintre soldaţii Kievului au părăsit Crimeea. Pe 16 martie, locuitorii Crimeei au votat în favoarea separării acesteia de Ucraina. Două zile mai târziu, preşedintele rus Vladimir Putin semna tratatul de anexare a peninsulei.
Divizarea Ucrainei
Tendinţele separatiste au cuprins la începutul lunii aprilie şi estul Ucrainei. Activiştii proruşi au ocupat mai multe clădiri oficiale şi au cerut organizarea unui referendum pentru independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk. Confruntările din aceste zone între susţinătorii puterii proeuropene de la Kiev şi simpatizanţii Moscovei s-au soldat cu zeci de morţi şi sute de răniţi.
Un episod extrem de violent al confruntărilor între proruşi şi proeuropeni a avut loc pe 2 mai la Odessa. După lupte de stradă între cele două tabere, zeci de simpatizanţi ai Moscovei au fost asediaţi în Casa Sindicatelor, care apoi a luat foc. Cel puţin 40 de oameni au murit atunci.
Pentru a prelua controlul asupra estului ţării, liderii de la Kiev au trimis armata în regiune.
„Consiliul Naţional pentru Securitate şi Apărare a decis să lanseze o operaţiune antiteroristă de amploare cu ajutorul forţelor armate ale Ucrainei. Nu vom lăsa Rusia să repete scenariul din Crimeea în regiunile din estul Ucrainei.”, a promis Oleksander Turcinov, preşedintele interimar al Ucrainei.
Cu toate acestea, la 11 mai, separatiştii proruşi au declarat independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk în urma unor referendumuri, considerate însă ilegale de către puterea de la Kiev şi cancelariile occidentale. Operaţiunile armatei ucrainene împotriva miliţiilor proruse în estul Ucrainei sunt în plină desfăşurare, iar Kievul a promis că nu se va opri până nu va redobândi controlul total asupra regiunilor separatiste. Luptele violente între cele două tabere s-au soldat până acum cu sute de morţi şi răniţi în ambele tabere.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
