Liderii europeni încearcă acum să liniştească apele, după ce delegaţia FMI a părăsit Atena mai devremedecât era programat. De partea cealaltă, oficialii eleni susţin că nu vor ceda presiunilor externe şi nu vor impune noi măsuri de austeritate.
Sunt, aşadar, negocieri extrem de dificile, iar în acest context, cancelariile occidentale îndeamnă la calm, dar avertizează că eşecul discuţiilor va avea consecinţe grave.
„Dacă Grecia nu vrea să stea în zona euro, ar fi o catastrofă pentru Grecia, dar şi pentru Europa, nu numai financiară. O să fie mai scump decât îşi imaginează cineva astăzi, actuala structură a Europei se va termina. Ieşirea Greciei azi, ieşirea Marii Britanii mâine, dezbaterile din Catalonia şi din alte zone. Riscăm să subestimăm cât de greu le-a fost părinţilor şi bunicilor noştri să formeze această Europă”, a declarat Sigmar Gabriel, ministrul german al Economiei.
Deşi oficialii greci susţin că nu vor face niciun pas înapoi în negocierile cu instituţiile financiare, oamenii de rând se tem că Executivul nu se va putea ţine de cuvânt.
„Cei care au decis să ne concedieze şi să ne ia dreptul la o viaţă decentă ar trebui să fie responsabili pentru soarta noastră. O să intrăm în greva foamei, nu o să mâncăm nimic, o să bem doar apă până când ne vom primi locurile de muncă şi vieţile înapoi”, spune o femeie fără loc de muncă.
Guvernul de la Atena mai are de primit peste şapte miliarde de euro de la instituţiile financiare, parte din programul de ajutor care se încheie luna aceasta. Banii nu vor veni, însă, fără reformele cerute de creditori.