Naţionalism şi extremism - principalele ingrediente ale celui mai amplu proces electoral din Uniunea Europeană
Joi, 22 mai, începe cel mai amplu proces electoral din Europa. Marea Britanie şi Olanda dau startul unui adevărat maraton al alegerilor europarlamentare, programate de joi până duminică, 25 mai. Alegătorii din majoritatea statelor membre, inclusiv cei din România, îşi vor exprima opţiunile electorale duminică dimineaţă. În joc sunt cele 751 de mandate din Parlamentul European.
ACTUALIZARE 9.33. În Olanda, s-au deschis secţiile de votare pentru alegerile europarlamentare. Alături de Ţara Lalelelor tot astăzi votează şi Marea Britanie, două ţări în care partidele de dreapta au crescut în preferinţele electoratului, în ultimii ani. Şi asta, mai ales din cauza retoricii anti-imigraţie şi anti-europene pe care aceste formaţiuni o îmbrăţişează.
______________________________________________________________________________________________
Îngrijorător este terenul câştigat de eurosceptici. Potrivit site-ului PollWatch, care compilează sondaje realizate în cele 28 de state membre, euroscepticii ar putea înregistra un avans serios, cu un total de aproape 100 de locuri, adică de trei ori mai multe decât în Parlamentul actual.
Cine sunt actorii principali care marşează pe extremism şi naţionalism:
Naţionaliştii sunt cei care se opun imigraţiei şi drepturilor minorităţilor şi vor să părăsească UE. Politicianul extremist olandez Geert Wilders este unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai Uniunii Europene. El s-a opus în numeroase rânduri aderării României la spaţiul Schengen, iar acum a tăiat o stea de pe steagul Uniunii Europene pentru a arăta că Olanda trebuie să părăsească blocul comunitar: „Nu vrem Bruxelles-ul, nu vrem Uniunea Europeană şi voi lua înapoi steaua Olandei. O voi da înapoi poporului olandez pentru a demonstra că suntem mândri de steagul nostru, al Olandei. Acesta este steagul de care suntem mândri”, spune Wilders.
La rândul său, liderul Partidului Independenţei Marii Britanii, Nigel Farage, speră să îi atragă de partea sa pe cei care s-au săturat de politicile Uniunii Europene. „Va fi o colecţie-curcubeu de diferite feluri de euroscepticism în viitorul Parlament European. Va fi suficient pentru a forma o minoritate de blocaj în Parlament? Nu ştiu”, declară el.
În Franţa, Frontul Naţional a devenit a treia forţă politică din ţară, pe un mesaj anti-islam, anti-imigraţie şi împotriva minorităţilor etnice. „Da, Franţei! Nu, Bruxelles-ului!” este sloganul lor.
„Trebuie să ieşim din Schengen. Fiecare ţară trebuie să fie capabilă să îşi controleze propriile graniţe şi să fie capabilă să îşi decidă propria sa politică de imigraţie, fără să fie supusă furiei, ameninţărilor şi şantajului Uniunii Europene”, susţine Marine Le Pen, lider al Frontului Naţional.
Nu doar vechea Uniune se confruntă cu avansul euroscepticilor, ci şi ţări din jumătatea „nouă” - estul blocului comunitar. Partidul Slovacia Noastră are o susţinere stabilă de 2-3%, însă nu ar fi exclus ca mesajul rasist şi xenofob să îi propulseze pe naţionalişti în parlamentul european. „Propaganda partidului se bazează pe combaterea problemelor cu populaţia romă. Nu aş fi surprins dacă acest partid ar obţine rezultate mai bune”, comentează analistul politic Grigori Meseznikov.
Sondajele de opinie arată că naţionaliştii ar putea obţine 30% la alegeri, cu 9 procente mai mult faţă de rezultatul de acum cinci ani. Dacă extremiştii reuşesc să îşi facă un grup parlamentar, ei vor avea acces la fonduri comunitare şi vor căpăta o mai mare influenţă pe plan european.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
