Modul în care gătim ne afectează sănătatea mai mult decât o fac toxinele depistate în alimente
Consumatorii români de la oraş au adoptat obiceiul mai vechi din vest de a cumpăra mâncare gata făcută, la pachet, de la restaurante cu produse „la minut”. Lipsa de timp sau de interes pentru o alimentaţie corectă ne va costa însă scump, afirmă specialiştii.
Aflatoxina şi alte substanţe nu ne fac atât de mult rău cât ne fac obiceiurile alimentare proaste dezechilibrate
Zahărul şi sarea se regăsesc mereu în mâncarea de tip fast-food în cantităţi peste limita admisă de nutriţionişti. În plus, alimentele de acest tip sunt în general înalt procesate, conţinând astfel grăsimi hidrogenate cu acizi graşi trans, recunoscuţi ca fiind foarte periculoşi pentru sănătate.
La fel de atenţi trebuie să fim însă şi la alimentele pe care le cumpărăm din supermarket. Toate alimentele prefabricate, congelate sau supele la plic conţin E-uri, aditivi alimentari şi alte substanţe nocive care pe termen lung pot cauza boli cardiovasculare şi obezitate. Lipsa de fibre din astfel de produse şi consumul lor pe o perioadă îndelungată de timp pot cauza inclusiv cancer.
În aceste condiţii, specialiştii în nutriţie spun că pericolul reprezentat de legumele cu pesticide, laptele şi carnea cu aflatoxină sau macroul cu paraziţi este mai mic în comparaţie cu aditivii prezenţi în mod curent în mâncare. Practic, atenţia este singurul nostru aliat în lupta cu alimentaţia nesănătoasă.
Pe aceeaşi temă:
Aflatoxină, dioxină, pesticide: sunt peste tot în alimente. Şi totuşi, ce mâncăm?
Medic specialist: Carnea de cal este extrem de preţioasă nutriţional
Sucurile acidulate: otravă pentru organism
Obiceiuri nesănătoase: Mâncatul pe fugă şi lipsa lichidelor duc la îmbătrânire precoce
Obiceiuri alimentare care ne îmbătrânesc
Specialistul în nutriţie Cristian Mărgărit detaliază greşelile din alimentaţie, efectele procesării mâncării acasă şi la restaurantele fast food şi alternativele pe care le avem la dispoziţie:
- Nu consider că trebuie să ne panicăm în privinţa acestor alerte, sunt lucruri absolut normale. Aceşti contaminanţi sunt oricum prezenţi şi se fac în general testări, deci nu trebuie să ne îngrijorăm.
- Cred însă că producem mai multe toxine în casa noastră prin metodele de gătit nesănătos: prăjirea, grătarul. Arderea cărnii pe grătar sau legumele pe grătar, care au devenit foarte populare, produc de fapt agenţi cancerigeni.
- Deci iată că producem în casă substanţe nocive, deşi avem impresia că gătim sănătos. Până şi coacerea la temperatură foarte înaltă poate genera aceşti compuşi. Nu doar în privinţa cărnii, ci a tot ce este rumenit.
Care sunt alternativele
- Alimente preparate cât mai natural, fără temperaturi înalte. Temperaturi cât mai joase, fierberea - supele, ciorbele-, poate chiar şi alimente la cuptor, dar în nici un caz aduse la stadiul de ardere, nu caramelizate.
- Dacă prăjim, efectele sunt chiar serioase. Grătarul ceva mai puţin. Apoi intrăm în zona sigură, cu alimente cât mai mult crude, fierte, cuptor la temperatură scăzută.
Mâncăm prost. Dezechilibrul din obiceiurile alimentare româneşti
- Problema ar fi şi un dezechilibru care apare în dietă din cauza consumului exagerat de zahăr, făinoase, uleiuri vegetale, chiar şi sarea. Sarea totuşi ar fi o idee: dacă bem multă apă, dacă facem un pic de mişcare şi transpirăm, se elimină. Dar zahărul, făinoasele şi chiar uleiurile vegetale sunt foarte periculoase şi le consider primele trei mari cauze ale bolilor degenerative, cel puţin în România.
- Se pune prea puţin accent pe alimentaţia naturală, pe fructele şi legumele proaspete, şi prea mult accent pe caloriile goale.
- A propos de lactate, iaurtul se consumă aici în cantităţi foarte mici faţă de alte ţări europene.
- Mâncăm nesănătos în general, disproporţionat: foarte mulţi carbohidraţi, afânaţi, uleiuri, mâncăm prost.
- Aflatoxina nu ne face atât de mult rău cât ne face acest dezechilibru alimentar major.
Ce riscăm. Care sunt bolile dezvoltate pe fondul alimentaţiei proaste
- Cancer, boli cardiovasculare, boli degenerative, obezitate, diabet, celulită, probleme cu tenul.
- Pe fondul consumului exagerat de zahăr şi făinoase, apare scăderea imunităţii. Organismul devine vulnerabil la gripe, viroze, pneumonii, boli infecţioase. Dacă un organism este hrănit bine, se fortifică, se luptă mult mai uşor cu bolile.
- Oricine are burta mare, de exemplu, trebuie să conştientizeze că şi în interior există grăsime pe organe, pe vasele de sânge.
Cu ce frecvenţă putem consuma alimente prea dulci, prea sărate sau gătite la temperaturi prea înalte
- Din punct de vedere statistic, frecvenţa, din păcate, se învârte în jurul intervalului de o lună.
- Dacă vorbim de carnea procesată, prăjită, cum ar fi un bacon prăjit, pentru a te proteja de cancer ar trebui consumat o dată pe lună, în nici un caz zilnic sau o dată la câteva zile. Sună foarte rău, dar asta este realitatea. Dar poţi mânca în schimb o carne la cuptor, de exemplu.
Cum putem detoxifia organismul
- Pentru că vine primăvara, avem plante, verzituri, care conţin antioxidanţi, care mai subţiază sângele de exemplu, au şi efect antiinflamator, deci pot contracara efectele nocive ale alimentelor procesate. Dar asta se întâmplă într-o măsură destul de redusă, pentru că impactul zahărului, al prăjelilor, al cărnii arse, a făinoaselor, este major.
. Suplimentele alimentare (silimarina, ceaiul verde, care au efect antioxidant), au un impact redus în cazul unui dezechilibru alimentar major.
- Ideea e să avem o dietă cât mai diversă, cât mai aproape de natură, şi recomand ca toată lumea să profite de verziturile de sezon.
Cum ar trebui să arate o zi din punct de vedere alimentar pentru o persoană care îşi doreşte o viaţă sănătoasă
- Dimineaţa, proteine: ouă, brânză şi o legumă – ardei, castravete, roşii.
- La prânz, un pacheţel, ca să nu ne mai lăsăm la mâna comercianţilor şi a restaurantelor, cu peşte sau carne la cuptor, alături de o garnitură – orez cu legume sau salată.
- O gustare pentru după-amiază, pentru a nu ni se face foarte foame seara, care poate fi un fruct sau nuci, seminţe, alune.
- Seara, o masă mai uşoară, de echilibrare. O supă de legume sau de carne, poate chiar un iaurt cu seminţe de in, salate.
- Alături de acestea, sport (mişcare) şi lichide – apă, în principal. Cei care nu au probleme cu greutatea pot consuma şi sucuri de legume, evident, naturale.
Alimentele bio par a fi alternativa perfectă, dacă sunt într-adevăr bio. Un program ambiţios al Asociaţiei pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti îţi aduce legumele sănătoase acasă
Produsele bio par să fie alternativa perfectă în scandalul alimentelor contaminate. Din ce în ce mai mulţi consumatori aleg să cumpere legume, lactate şi carne direct de la producător. În ultimii ani, comenzile de legume ecologice au crescut considerabil, iar un agricultor a ajuns să distribuie săptămânal chiar şi câteva sute de coşuri cu alimente bio. Morcovii, cartofii, ţelina şi ceapa sunt numai câteva dintre produsele foarte căutate de români.
Mai mult, la Timişoara, de exemplu, s-a deschis acum doi ani un restaurant vegetarian, unde clienţii sunt atraşi de supele şi mâncărurile gătite exclusiv cu produse bio, chiar dacă preţurile sunt aici mai mari cu 2-3 lei faţă de alte restaurante. O supă cremă de dovleac cu crutoane costă 7 lei, iar o supă de sparanghel - 8 lei.
În urmă cu cinci ani, Asociaţia pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti a implementat un proiect de distribuţie a produselor bio. Membrii asociaţiei intermediază vânzările din cinci judeţe şi îi pun pe oameni în legătură cu cel mai apropiat producător din zonă. În program, un coş de legume bio livrat săptămânal costă aproximativ 60 de lei. Legumele sunt certificate de firme specializate, care iau periodic probe de la plante şi din sol pentru a verifica dacă se folosesc substanţe chimice. Orice neconcordanţă este sancţionată şi îl scoate pe producător din program.
Sistemul este adoptat din Japonia şi funcţionează cu succes şi în Franţa. La noi, programul funcţionează la Timişoara, Oradea, Cluj, Târgu Mureş, Odorheiu Secuiescu şi Bucureşti. Mai multe detalii, aici.
Digi24.ro a găsit o iniţiativă similară şi pe Facebook: CoşulDeLegume.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
