Guvernul italian a adoptat luni un set de măsuri care, printre altele, va reduce, deşi temporar, presiunea fiscală asupra lucrătorilor cu venituri anuale de până la 35.000 de euro, până la sfârşitul anului, relatează EFE, AFP şi Reuters, preluate de Agerpres. Executivul a aprobat o relaxare a angajărilor cu contract pe o perioadă determinată şi o scutire de la plata cotizaţiilor patronale - pe o perioadă de un an - a întreprinderilor care angajează un beneficiar al „cecului includerii” cu un contract de muncă pe o perioadă nedeterminată sau ca ucenic.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Mă simt mândră că guvernul a decis să sărbătorească 1 Mai cu fapte şi nu cu vorbe şi cred că datorăm o nouă susţinere unei economii care, deşi într-un moment de dificultate, ne oferă mari satisfacţii”, a declarat şefa executivului, Giorgia Meloni, într-un mesaj video, întrucât a ales să nu prezinte decizia într-o conferinţă de presă.
Decretul de luni stabileşte pentru restul anului în curs o reducere a diferenţei dintre salariul plătit de angajator şi cel încasat de angajat de 7% (de la 3% până acum) pe statele de plată de până la 25.000 de euro pe an şi de 6% (de la 2%) la cele de 35.000 de euro, ceea ce va permite o creştere salarială de circa 100 de euro în amândouă situaţiile.
„Este o măsură concretă împotriva crizei costului vieţii”, a explicat ministrul economiei, Giancarlo Giorgetti.
De asemenea, de la 1 ianuarie anul viitor, „venitul de cetăţenie”, destinat celor cu venituri mici, va fi înlocuit cu un „cec de incluziune”, care va putea fi acordat pentru 18 luni şi va fi rezervat familiilor ce cuprind persoane cu handicap, minori sau peste 60 de ani. Acesta va fi plafonat la 500 de euro pe lună (630 de euro pentru căminele în care trăiesc persoane peste 67 de ani sau cu handicap grav), plus 280 de euro pentru cei care nu sunt proprietarii locuinţei.
Guvernul a anunţat crearea unui „instrument de acces la activitate” profesională, ce prevede din septembrie obligativitatea participării persoanelor apte de muncă la stagii de formare sau „proiecte utile colectivităţii”, în schimbul unei indemnizaţii medii de 350 de euro pe lună pentru o perioadă de un an.
„Reformăm venitul cetăţeniei, pentru a face diferenţă între cei care sunt capabili să muncească şi cei care nu sunt”, a justificat Giorgia Meloni, înaintea adoptării acestor măsuri, potrivit News.ro.
Sunt prevăzute scutiri de taxe, până în decembrie, pentru cei care angajează tineri până în 30 de ani care nu muncesc şi nici nu studiază.
În Italia, 23,1% dintre persoanele cu vârsta între 15 şi 29 de ani se încadrează în această categorie, cea mai mare proporţie din UE, unde media este de 13,1%, potrivit cifrelor din 2021 ale Eurostat.
Maurizio Landini, liderul principalului sindicat italian CGIL, a criticat noul set de măsuri, afirmând că în Italia salariile sunt mici din cauză că impozitele sunt mari şi denunţând de asemenea „nivelul fără precedent al insecurităţii locurilor de muncă”.
Mii de oameni au manifestat de altfel luni în toată Italia, de la Torino la Roma, unde o clădire a guvernului a fost bombardată cu ouă.
Potrivit Institutului italian de Statistică (Istat), „venitul cetăţeniei” - introdus în 2019 de către Guvernul Mişcării Cinci Stele (M5S) - a permis scoaterea din sărăcie a unui milion de oameni - în ciuda faptului că aproape jumătate dintre persoanele sărace nu-l primesc, fie pentru că nu sunt eligibile (au mai puţin de zece ani de rezidenţă pe teritoriul italian), fie pentru că nu au depus o cerere în acest sens.
În 2022, el a fost plătit unui număr de 1,6 milioane de gospodării care însumează aproape patru milioane de oameni, în principal în sudul Italiei, iar alocaţia medie a fost de 550 de euro, potrivit organismului de Securitate Socială INPS.
Opoziţia şi sindicatele au criticat în mod deschis Guvernul pentru că a convocat o şedinţă a Consiliului de Miniştri cu privire la aceste subiecte tocmai de 1 Mai - „o provocare”, acuză fostul prteşedinte al Camerei Deputaţilor, Roberto Fico, potrivit News.ro, care citează AFP.
„Un Guvern serios nu se reuneşte de 1 Mai pentru a-i condamna pe tineri la sărăcie pe viaţă, anihilându-le visul de a avea o locuinţă şi copii. El se reuneşte pentru a introduce un salariu minim legal”, a condamnat, la rândul său, fostul premier M5S Giuseppe Conte.
Giorgia Meloni a apărat într-un comunicat, „din contră, un semnal frumos şi un privilegiu de a-i onora pe muncitori în această zi de sărbătoare şi de a le da răspunsul pe care-l aşteaptă”.
Pe fond, sindicatele denunţă o relaxare a condiţiilor de angajare cu contract pe perioadă determinată, care le permite angajatorilor să prelungească de două ori acest tip precar de contract, fără obligaţia de a-l perpetua după 36 de luni de muncă.
Editor : A.C.
