INTERVIU. Ambasadorul cipriot la Bucureşti: Europa trebuie să înfrunte, într-un fel sau altul, problema refugiaţilor
Luca Niculescu: Refugiaţii sunt principala problemă pentru Europa în momentul de faţă. Fiecare ţară trebuie să accepte un o cotă decisă de Bruxelles. De asemenea, câteva ţări au votat împotriva acestei cote. Care este părerea dvs despre acest sistem de cote?
Dimitris Hatziargyrou: Sistemul de cote este un fel de a face faţă acestei provocări dure pe care o au de înfruntat Europa şi umanitatea, pentru că asistăm la o situaţie de calamitate pe care nu am întâlnit-o din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Deci, sistemul de cote este un fel de a rezolva această situaţie, pentru că nu putem, ca europeni, ca o Europă unită, să permitem ca doar o parte a continentului să suporte întreaga greutate a acestei crize.
Luca Niculescu: Sunt oameni şi ţări, în mod special din estul Europei, care spun că nu este democratic să impui acest sistem de cote şi să obligi să fie respectat. Ce părere aveţi?
Dimitris Hatziargyrou: Modul de lucru al Uniunii Europene este unul care încearcă să ajungă la unanimitate într-un procentaj foarte ridicat în toate privinţele la care lucrează. Acest lucru a funcţionat şi a făcut Uniunea Europeană să fie ceea ce este din 1957 până azi. Sunt mereu discuţii şi vor fi mereu perspective diferite. Cu toate acestea, cred că prin dialog şi prin încercările pe care le fac toate părţile să înţeleagă situaţia în care ne aflăm toţi, liderii noştri europeni vor face probabil un sistem care va distribui în mod echitabil refugiaţii, aceste suflete sărmane care ajung în Europa.
Luca Niculescu: A făcut Europa suficient de bine faţă acestei probleme a refugiaţilor?
Dimitris Hatziargyrou: Europa va trebui să facă faţă acestei probleme. Avem o situaţie pe care trebuie să o înfruntăm, într-un fel sau altul. Acestea sunt provocări mari şi trebuie să găsim o cale de a închide această problemă a refugiaţilor. Pot fi metode diferite, ar trebui să fie aşa. Controale mai stricte la graniţe, atacul, în sensul bun al cuvântului, asupra rădăcinilor problemei, prin finanţări, prin distribuirea acestor oameni care acum nu au unde să se ducă. Toate acestea sunt părţi ale puzzel-ului pe care trebuie să îl rezolvăm noi, ţările europene şi Uniunea Europeană şi să ne ocupăm de această situaţie umanitară teribilă.
Condițiile pe care le pun diferiți politicieni din câteva țări europene pentru acceptarea cotelor de refugiați pe teritoriul țării lor nu lasă să se întrevadă prea multă umanitate. Cine poate să decidă dacă un creștin are mai multe drepturi decât un musulman? Lipsa de cunoștințe și tendința de generalizare duc la reacții nefirești din partea multor europeni, unii chiar cu funcții la nivel înalt, în fața unei probleme care nu are nicio legătură cu religia, ci cu supraviețuirea.
Luca Niculescu: Ciprul va accepta 900 de refugiaţi. Unul dintre oficialii ţării dvs a spus în urmă cu câteva zile că ar fi de preferat să fie în special creştini. Credeţi că ar fi dificil pentru o ţară precum Ciprul să integreze musulmani?
Dimitris Hatziargyrou: Aceasta nu este poziţia oficială, că vom primi doar creştini. A fost o declaraţie făcută de un oficial, dar nu este poziţia guvernului cipriot. Ciprul a interacţionat cu ţările din zonă, cu Siria, cu Libanul, cu Egiptul în mod deosebit, cu palestinienii, cu Israel, timp de sute de ani, ca să nu zic mii de ani şi relaţiile noastre cu ţările din regiune au fost la un nivel foarte ridicat. Deci, aceasta a fost o declaraţie nefericită care nu corespunde poziţiei oficiale. Ne-am declarat deja gata să primim cota parte din numărul de refugiaţi şi suntem gata să ne facem partea noastră. Întâmplător am avut recent câteva episoade şi credeţi-mă sunt foarte mândru să spun că autorităţile din Cipru au interceptat o barcă cu 150 refugiaţi şi le-au oferit tot ajutorul de care au fost în stare. 20 dintre ei cred că au cerut azil în Cipru, li se examinează acum situaţia. Şi cu restul, vom vedea ce vom face. Dar, între timp avem foarte mare grijă de ei.
Luca Niculescu: Europa se radicalizează, mai ales de când ajung valuri mari de refugiaţi aici. Avem naţionalişti şi populişti care se apropie de putere. La ce să ne aşteptăm pe termen lung? Va fi Europa şi mai radicală, va fi unită?
Dimitris Hatziargyrou: Ştiţi că am avut din 2008 o criză economică prelungită şi zgomotoasă în toată Europa. În perioade cu probleme economice şi crize, avem radicalizări. Da, vedem o creştere a partidelor extremiste şi a tendinţelor extremiste în Europa şi trebuie să fim foarte atenţi. Cu siguranţă nu credem că acesta este viitorul Europei pentru că dacă acesta ar fi viitorul Europei întregul edificiu pe care am încercat să îl ridicăm ca europeni în ultimii 50-60 de ani, s-ar prăbuşi. Deci, sunt sigur că democraţia şi respectul pentru libertăţile individuale, libertate şi drepturile omului sunt o parte puternică a construcţiei europene că nu se va permite, nu vom permite anumitor grupuri, în ciuda motivelor pentru care se poartă aşa cum se poartă, astăzi sunt refugiaţii, ieri erau homosexualii, criza economică, religia sau orice altceva. Nu asta înseamnă Europa. Europa este o zonă a toleranţei, este o zonă unde şi aceasta este cea mai mare realizare a Europei unite, unde războiul, aşa cum îl ştim de secole şi milenii, a fost eradicat. Avem câte un incident ici şi colo, dar ideea de război între noi toţi, între diferite ţări ale Europei, în această vastă arie de pace pe care am creat-o nu vor fi provocări din partea acestor grupuri.
Luca Niculescu: Sunteţi foarte optimist.
Dimitris Hatziargyrou: Foarte optimist.
Mica insulă din marea Mediterană este considerată de importanță strategică de mai multe puteri ale lumii. Țările NATO, Rusia și Israel văd Ciprul ca pe o componentă esențială pentru dinamica securității din zonă.
Luca Niculescu: Să vorbim puţin despre apărare şi poziţia geopolitică a Ciprului. Ţara dvs nu este membru NATO dar are o importanţă strategică în marea Mediterană. Aveţi deja baze militare britanice pe teritoriul dvs. De asemenea vreţi să lăsaţi Rusia să folosească anumite baze militare pentru cazuri de urgenţă. Putem spune că ţara dvs este mai degrabă un partener pentru vest şi mai puţin pentru Rusia?
Dimitris Hatziargyrou: Cipru este o ţară care este partener pentru toţi cei care vor stabilitate în regiunea noastră din estul Mediteranei. În regiunea noastră destul de încercată, ar trebui să spun. De aceea, Cipru este acolo să asigure asistenţă, în mod special în ceea ceea ce priveşte acţiunile umanitare, de salvare sau ceva asemănător, nu legat de agresiunile militare. Am dovedit acest lucru în 2006 de exemplu în Liban, am făcut-o acum câţiva ani când au fost probleme în Israel, şi vom continua să lucrăm ca atare. Acest lucru înseamnă că lucrăm cu un număr de ţări, nu îmi place să le numesc puteri, dar cu un număr de membri influenţi ai comunităţii internaţionale. Aici includem SUA, Rusia, Franţa, avem câteva exerciţii cu Germania şi cu câţiva dintre vecinii noştri, cu Egiptul, cu Israel şi acestea nu sunt dirijate sau legate de chestiuni militare, adica nu avem alianţe cu unii sau cu alţii. Trebuie să jucăm şi să fim foarte atenţi în această zonă. Scopul nostru în regiunea de est a Mediteranei este pacea, liniştea, cooperarea şi beneficiile reciproce pentru toate ţările din lume. Aceasta este politica guvernului meu şi a fost declarată de multe ori. Şi în această idee vom coopera cu toţi cei care ne împărtăşesc valorile.
Luca Niculescu: Dacă vorbim despre Rusia, care este de asemenea un partener tradiţional al ţării dvs. Care este poziţia Ciprului în ceea ce priveşte intervenţia Rusiei în Ucraina şi mai recent în Siria?
Dimitris Hatziargyrou: Noi avem cu Rusia o relaţie veche şi bună de la începutul Republicii Cipru în 1960 şi ca rezultat al înfiinţării statului am dezvoltat relaţii foarte bune. La fel cum avem cu SUA, cu Marea Britanie, cu Franţa şi cu alte ţări. Susţinem integritatea teritorială a Ucrainei şi de aceea, Ciprul, în ciuda relaţiei sale bune cu Rusia a aderat la măsurile care trebuie luate pentru a reversa anexarea Crimeii. Susţinem cu tărie procesul de la Minsk şi sperăm să vedem această problemă rezolvată, aşa cum sperăm să vedem propria noastră problemă naţională rezolvată.
Cipru este o țară aflată sub ocupație. Jumătatea de nord a insulei este controlată de turci. În 1983 acolo și-a proclamat independența așa-numita Republică Turcă din Nordul Ciprului. Singura țară din lume care a recunoscut această entitate este Turcia.
Luca Niculescu: Dacă vorbim despre integritate teritorială, Turcia a invadat ţara dvs acum 41 de ani şi de atunci nordul insulei este sub ocupaţie. S-au făcut eforturi să se găsească soluţii pentru reunificare iar acum nordul insulei este condus de un lider pro-reconciliere, Mustafa Akıncı. Sunteţi optimist în legătură cu rezolvarea acestei probleme importante cipriote?
Dimitris Hatziargyrou: Dacă eşti diplomat poţi doar să fii optimist. Dar, în cazul de faţă, da, avem doi lideri care au fost aleşi în cele două comunităţi din Cipru şi aceştia sunt pro-soluţionarea problemei. Mie îmi place să-i numesc doi lideri ciprioţi adevăraţi, atât dl. Anastasiadis, cât şi dl Akinci. Negocierile nu sunt simple, după cum ştiţi, dar continuă, pe calea cea bună. Nu putem spune că vom avea o soluţie mâine. Dar când? Dar depinde, avem probleme care necesită susţinerea Turciei pentru a fi rezolvate. Vorbesc despre garanţii şi puteri garante, o metodă veche prin care trebuie rezolvate lucrurile. Mai avem şi prezenţa armatei turce pe insula noastră şi în ceea ce priveşte acest lucru Turcia trebuie să ia o decizie. Şi mai avem problema coloniştilor care au fost mutaţi în Cipru, o altă mare problemă care are efect asupra altor aspecte ale chestiunii cipriote.
Luca Niculescu: Care sunt sentimentele dvs în ceea ce priveşte poziţia Turciei? Va coopera în acest proces?
Dimitris Hatziargyrou: Turcia, la nivel verbal, susţine procesul. Acesta este un lucru bun. În ceea ce priveşte chestiunile specifice pe care le-am menţionat, aici este nevoie de voinţă politică din partea Turciei şi acest lucru nu este încă rezolvat. Sperăm că Turcia se va comporta într-un fel care va permite celor două comunităţi care au arătat că prin acest proces de negociere că vor reunificarea, care va fi ceva bun pentru toată lumea. Credem că a venit vremea pentru o soluţie a problemei din Cipru, trebuie să terminăm odată.
Luca Niculescu: Putem avea un Cipru reunit în doi ani, în cinci, în zece, în douăzeci? Există o estimare?
Dimitris Hatziargyrou: Sperăm că vom fi în stare să încheiem negocierea actuală până anul viitor şi apoi, dacă totul este stabilit, pentru că aşa s-au purtat negocierile, totul trebuie să fie stabilit. Odată întâmplat acest lucru şi subliniez faptul că trebuie să vedem voinţa politică a Turciei pentru a completa "afacerea". Din momentul în care facem acest lucru, trecem la un referendum pentru cele două comunităţi şi apoi sperăm să avem reunificarea Ciprului. Se va întâmpla, nu ştiu.
Luca Niculescu: Care sunt principalele avantaje ale unui Cipru unit, pentru că cineva spunea că datorită poziţiei dvs geografică va fi simplu să deveniţi un hub pentru comerţ şi energie.
Dimitris Hatziargyrou: Am fost binecuvântaţi, cum ar spune unii, cu zăcăminte de hidrocarburi. Avem deja 4.3-4.5 trilioane de metri cubi de gaz deja confirmaţi ca zăcământ şi probabil că este şi mai mult în zona noastră economică. Am vrea să vedem această chestiune a energiei ca un factor de unificare. Lăsaţi-mă să fac o paranteză, în Europa, după al Doilea Război Mondial, am avut o colaborare între cei învinşi şi învingători pentru a construi un mediu mai bun, mă refer la Organizaţia Cărbunelui şi Oţelului de la acea vreme, care i-a apropiat pentru beneficii comune. Sperăm să vedem chestiunea depozitelor energetice din estul Mediteranei, care sunt substanţiale, mai ales dacă cineva se uită la descoperirile recente din Egipt, ca un factor unificator care va face toate ţările din estul Mediteranei să coopereze şi acest fapt include Turcia, bineînţeles. Dacă suntem toţi împreună şi avem beneficii comune vom încheia o dată pentru totdeauna conflictele în regiune.
Pe lângă problemele teritoriale, Cipru mai are de rezolvat multe chestiuni care țin de economie. Țara a fost foarte multă vreme paradis fiscal pentru Rusia. Criza economică mondială a avut efecte puternice în Cipru. Chiar dacă Moscova a sprijinit puterea de la Nicosia cu un împrumut de 2,5 miliarde de euro, salvarea a venit tot din partea instituțiilor financiare din vest.
Luca Niculescu: Ţara dvs a fost într-o criză economică majoră acum patru ani. FMI şi Uniunea Europeană au ajutat Ciprul cu aproape 10 miliarde de euro. Care este acum situaţia?
Dimitris Hatziargyrou: Am implementat un pachet de măsuri, iar în ceea ce priveşte acordurile, le-am respectat, le-am urmat, am implementat toate măsurile necesare, şi în ultimele două trimestre, primele trei luni ale acestui an şi următoarele trei luni, economia Ciprului a început să arate creştere. La început un procent foarte mic, 0.5, iar apoi 1.4. Dacă cineva consideră că avem o scădere a PIB-ului cu 2,3, 4 procente, noi spunem că sunt semne foarte bune. Băncile au fost recapitalizate. Singura problemă care rămâne, dar pe care o vom rezolva pe măsură ce creşterea se va accentua, este chestiunea şomajului, care este încă ridicat.
Luca Niculescu: Cât de mare este şomajul în ţara dvs?
Dimitris Hatziargyrou: Este foarte ridicat acum, în jur de 15%. Şi asta înseamnă mult pentru Cipru şi trebuie să ne ocupăm de ea. Mai avem şi problema împrumuturilor neperformante, pe care o au avut-o şi alte ţări în timpul crizei mondiale. Au fost votate legi şi măsuri necesare şi le vom aplica pentru a rezolva situaţia. Sperăm ca la anul să ieşim complet din criză. Am avut opt rectificări ale memorandumului cu UE şi Ciprul merge pe drumul lung şi aspru al păchetelor de măsuri care au fost agreate.
Luca Niculescu: Pe de altă parte, cum este afectată economia dvs de situaţia din Grecia? Pentru că Grecia are încă multe probleme.
Dimitris Hatziargyrou: Băncile noastre din Grecia, ca şi cele din România, după ce a fost agreat pachetul de măsuri, şi-au mutat operaţiunile offshore. Deci, criza bancară care a avut loc în Grecia, măsurile care au fost luate în ultima lună şi în lunile de dinainte, nu au afectat sistemul bancar al Ciprului. Dar, Grecia şi Cipru sunt ţări foarte apropiate, cu legături strânse, economice şi umane şi la orice alt nivel. Deci, orice criză din Grecia va avea un efect în Cipru, nu unul direct, ci indirect. Nu direct, în ideea în care băncile noastre ar avea probleme sau afacerile noastre ar fi afectate, ci un efect indirect, pentru că legăturile dintre ţările noastre sunt foarte apropiate.
Luca Niculescu: Aţi ajuns de curând în România, dar puteţi să ne spuneţi până acum ce vă place şi ce nu vă place aici?
Dimitris Hatziargyrou: Ce îmi place este faptul că România este o ţară primitoare, trebuie să spun. Îmi place faptul că mă pot mişca în Bucureşti fără să mă îngrijorez prea mult, nici în ceea ce priveşte infracţionalitatea, nici în ceea ce priveşte traficul. Deşi aveţi un trafic destul de intens aici, este relativ uşor să te descurci. Am ieşit puţin şi în afara oraşului, am urcat în munţii Carpaţi şi pot spune că este o ţară foarte frumoasă şi trebuie să vă asiguraţi că puterea ţării va fi transpusă în a oferi ceea ce este mai bun pentru români.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
