Încep negocierile pentru conducerea instituțiilor europene. Președintele Iohannis merge la summitul informal de la Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, marți, la o reuniune informală a Consiliului European, la Bruxelles, la care liderii UE vor avea discuţii preliminare despre candidaţii ce urmează să fie desemnaţi la conducerea instituţiilor europene, ținând cont de rezultatul alegerilor europarlamentare 2019.

Înainte de reuniune, Klaus Iohannis va participa la summitul Partidului Popular European, la Bruxelles, în condițiile în care PPE a obținut cele mai multe locuri în viitorul Parlament European, iar președintele Joseph Daul a revendicat deja președinția Comisiei Europene.

La summitul PPE au fost invitaţi preşedinţii Consiliului European, Comisiei Europene şi Parlamentului European - Donald Tusk, Jean-Claude Juncker, respectiv Antonio Tajani, dar şi şefi de stat şi de guvern, membri PPE din mai multe ţări europene, inclusiv din Bulgaria (Boiko Borisov), Austria (Sebastian Kurz), Germania (Angela Merkel).

Ultima dată, liderii europeni s-au întâlnit la 9 mai, la summitul informal de la Sibiu.

Viitorul preşedinte al Consiliului European - funcție deținută acum de polonezul Donald Tusk - este ales de către membrii Consiliului European cu majoritate calificată pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, mandat ce poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul actualului preşedinte al Consiliului European va expira la 30 noiembrie.

În ceea ce priveşte funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, ţinându-se cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, Consiliul European, prin decizie cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat. Acesta este ales de Parlamentul European cu majoritatea absolută a membrilor săi. În cazul în care candidatul nu întruneşte majoritatea necesară, Consiliul European trebuie să propună în termen de o lună un nou candidat, supus aceleiaşi proceduri de alegere de către Parlamentul European. Consiliul, în acord cu preşedintele ales, propune componenţa Colegiului Comisarilor.

Potrivit procedurii, Parlamentul European va audia candidaţii pentru şefia Comisiei Europene precum şi ceilalţi membri ai CE și va da un aviz. Ulterior componenţa Comisiei este aprobată şi de Consiliul European, cu majoritate calificată. Mandatul actualului preşedinte al Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, va expira la 31 octombrie.

Tot Consiliul European și tot pe bază de majoritate calificată, cu acordul preşedintelui Comisiei Europene, Consiliul European va numi și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, mandatul actualului Înalt Reprezentant, Federica Mogherini, urmând să expire la data de 31 octombrie. 

Merkel vs Macron, în bătălia pentru viitorul președinte al Comisiei Europene

Cancelarul Angela Merkel a confirmat luni că Germania continuă să sprijine mecanismul „Spitzenkandidat”, desemnarea unui candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene din rândul partidului ieşit învingător în alegerile europarlamentare, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron nu doreşte ca numirea preşedintelui CE să fie un proces automat, ci mai degrabă rezultatul unor negocieri, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Angela Merkel a solicitat Uniunii Europene să decidă rapid în privinţa persoanei care va fi nominalizată pentru ocuparea postului de preşedinte al Comisiei Europene. „Dorim să găsim o soluţie cât mai curând posibil având în vedere că Parlamentul European se va reuni la începutul lunii iunie şi ar fi în mod natural de dorit să avem până atunci o propunere din partea Consiliului European”, a declarat luni şefa executivului de la Berlin într-o conferinţă de presă.

Liderul german a mai spus că partidul său şi partenerii de coaliţie sprijină sistemul „Spitzenkandidat”, prin care este desemnat candidatul selecţionat de partidul câştigător înaintea desfăşurării scrutinului europarlamentar.

Şi preşedintele Emmanuel Macron doreşte un acord rapid în privinţa nominalizării candidatului pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, „în mod ideal, în iunie”, deşi şeful statului francez susţine că sistemul „Spitzenkandidat” nu ar trebui să fie unul automat, potrivit declaraţiilor unui oficial al administraţiei prezidenţiale. Partidul preşedintelui francez, La Republique en Marche, a declarat în mod repetat că se opune procesului „Spitzenkandidat”. Emmanuel Macron este încrezător că va exista o majoritate a statelor membre care să fie de acord cu începerea unor discuţii pentru nominalizarea preşedintelui viitoarei Comisii.

Într-o conversaţie telefonică care a avut loc luni, Emmanuel Macron i-a comunicat cancelarului german că „Spitzenkanditaten” sunt legitimi, deşi selectarea noului preşedinte al CE trebuie să reflecte rezultatele votului de duminică. Cel de-al treilea grup politic ca mărime din Parlamentul European, ALDE&R (liberalii de centru, familie politică din care face parte partidul lui Emmanuel Macron), trebuie să facă parte din procesul de selecţie, i-a transmis preşedintele francez Angelei Merkel.

Aşa-numitul sistem al „Spitzenkandidaten” (candidaţi de vârf) a fost introdus în 2014, într-un efort de a impulsiona participarea votanţilor la procesul electoral, scopul său fiind acela de a decide cine preia postul de preşedinte al CE. În cadrul UE, însă, acest sistem nu se bucură de un sprijin unanim, iar liderii UE urmează să se întâlnească marţi într-o primă încercare de a nominaliza şefii principalelor instituţii ale UE, inclusiv preşedintele Comisiei Europene.