Imnul Germaniei, subiect de polemică sexistă

O propunere a unei social-democrate, care ocupă funcţia de secretar de stat în Ministerul german al Familiei, de modificare a imnului naţional, pentru a reflecta egalitatea între sexe, a declanşat o polemică luni, mai ales în tabăra conservatoare, în timp ce cancelarul Angela Merkel a transmis că este „foarte mulţumită” cu forma actuală a imnului, transmit AFP şi dpa, citate de Agerpres.

Într-o scrisoare internă redactată înaintea Zilei internaţionale a femeii, Kristin Rose-Moehring, secretar de stat pentru egalitatea de gen, a propus înlocuirea cuvântului „Vaterland” (patrie, compus din Vater = tată şi Land = ţară) cu mai neutrul „Heimatland” (patrie, din Heimat = (aprox.) cămin şi Land), şi a termenului „frăţeşte” prin „cu curaj”.

Ea a citat drept exemplu Canada, care la începutul lunii februarie a modificat un pasaj din imnul naţional 'O Canada' în numele egalităţii între sexe.

În Germania însă, propunerea social-democratei de a se modifica textul scris de August Heinrich Hoffmann von Fallersleben în 1841 a provocat proteste aprinse din partea conservatorilor.

„Aş fi crezut că există alte teme mai importante pentru femei decât modificarea imnului naţional”, a reacţionat pe Twitter Julia Kloeckner, o apropiată a cancelarului.

„Sunt o femeie emancipată şi nu m-am simţit niciodată exclusă de acest imn”, a declarat într-o conferinţă de presă Annegret Kramp-Karrenbauer, noul număr doi al Uniunii Creştin-Democrate (CDU).

Cancelarul Angela Merkel este „foarte mulţumită de forma tradiţională a imnului şi nu vede nicio necesitate de modificare a lui”, a declarat purtătorul său de cuvânt Steffen Seibert.

„Jos labele!”, a reacţionat şi partidul extremist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), „vrem să ne păstrăm patria în cântecele care fac parte din cultura germană şi în viaţa reală”.

Această polemică intervine după cea declanşată în urmă cu câteva zile de AfD, care a cerut înscrierea limbii germane în legea fundamentală drept limbă unică în Germania, pentru contracararea influenţei englezei şi arabei, considerată în creştere de extremiştii de dreapta.

Sursa: Agerpres