O nouă fisură vulcanică, a treia, s-a produs în noaptea de marţi spre miercuri la locul erupţiei care a început acum aproape trei săptămâni în Islanda, la o distanţă de circa 40 de kilometri de capitala Reykjavik, a anunţat biroul islandez de meteorologie, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Erupţia din Islanda a început pe 19 martie, printr-o primă falie prin care lava continuă să iasă la suprafaţă în mica vale Geldingadalir, situată lângă Muntele Fagradalsfjall, în extremitatea de sud-vest a Islandei.
Luni, o nouă falie formată din două fisuri vulcanice s-a format la aproximativ 700 de metri de prima, creând un şuvoi lung de lavă ce curge spre o altă mică vale din apropiere.
Prin urmare, aceasta este a treia sursă de lavă ce s-a adăugat la locul erupţiei care a atras zeci de mii de curioşi profitând de accesul relativ facil în zonă.
Cu o lungime de 150 de metri şi aproximativ un metru adâncime, această nouă falie este situată la aproximativ jumătate de kilometru de craterele primei erupţii.
În jurul miezului nopţii (ora locală şi GMT), un punct strălucitor a luminat brusc colina aflată aproximativ la jumătatea distanţei dintre primele două zone eruptive, expulzând mici pulverizări de lavă, însoţite de fum, conform imaginilor difuzate de televiziunea publică RÚV.
Fluxul portocaliu a curs pe pantă sub forma unui râu şi se adaugă câmpului de lavă deja format de sursa activă începând din martie. Un câmp ce acoperă în prezent peste 33 de hectare, conform celor mai recente date.
Zona, care a fost închisă publicului luni din cauza celei de-a doua falii, a fost redeschisă publicului miercuri dimineaţă.
Vulcanologii islandezi, care iniţial se aşteptau la o erupţie de câteva zile, estimează în prezent că aceasta va fi un eveniment pe termen lung, fără a se putea pronunţa dacă durata va fi de câteva săptămâni, luni sau chiar ani.
Erupţia - numită Geldingadalsgos de către islandezi - a început la mijlocul lunii martie într-o zonă retrasă din Peninsula Reykjanes, la câteva zeci de kilometri sud-vest de capitala Reykjavik. Lava care iese la suprafaţă provine dintr-un sistem vulcanic subteran numit Krysuvik. O erupţie de acest fel a fost precedată de mii de cutremure.