Fosta şefă a serviciilor secrete spaniole, inculpată pentru spionarea preşedintelui secesionist al Cataloniei

Data publicării:
Pere Aragones gesticuleaza la pupitru
Pere Aragones a fost spionat cu ajutorul softului Pegasus. Foto: Profimedia

Fosta şefă a serviciilor de informaţii spaniole a fost inculpată pentru spionarea preşedintelui regional secesionist catalan Pere Aragones, prin intermediul softului Pegasus, a anunţat luni justiţia spaniolă.

Paz Esteban, care „a plătit factura” acestui scandal, fiind destituită anul trecut de guvernul lui Pedro Sanchez, a fost convocată pe 13 decembrie de judecătorul din Barcelona însărcinat cu acest dosar.

Într-un document judiciar, magistratul, care a admis plângerea lui Aragones, arată că faptele denunţate de secesionistul moderat au „caracteristicile” unor „posibile infracţiuni penale precum ascultarea ilegală a comunicaţiilor şi spionajul informatic”, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

„Admiterea plângerii (...) este un pas important în vederea stabilirii întregului adevăr”, a salutat Aragones într-un mesaj postat pe platforma X, fosta Twitter. „Vrem să ştim cine a ordonat spionarea mişcării de independenţă”, a adăugat preşedintele regional catalan, care a depus plângere anul trecut împotriva lui Paz Esteban şi împotriva NSO, societatea israeliană care a conceput Pegasus.

Premierul Pedro Sanchez, spionat și el

Acest scandal de spionaj a izbucnit în aprilie 2022, după publicarea unui raport al organizaţiei canadiene Citizen Lab, care susţinea că a identificat peste 60 de persoane din mişcarea separatistă catalană ale căror telefoane mobile ar fi fost piratate prin acest soft, ce permite activarea de la distanţă a camerelor şi microfoanelor unui smartphone.

Guvernul spaniol a recunoscut că a spionat 18 persoane, printre care Aragones.

Ulterior, dosarul a căpătat o cu totul altă amploare, după ce guvernul spaniol a anunţat că premierul Sanchez şi doi dintre miniştrii săi au fost ei înşişi spionaţi în 2021 prin softul Pegasus.

Dosarul Pegasus

Guvernul spaniol a asigurat mereu că este vorba de un „atac extern”, însă a afirmat că nu ştie cine s-ar putea afla la originea lui, în timp ce mai multe media spaniole au evocat o posibilă implicare a Marocului, într-un context de gravă criză diplomatică între cele două ţări la momentul faptelor.

În iulie, justiţia spaniolă a anunţat clasarea provizorie a anchetei asupra spionării de membri ai guvernului, din cauza absenţei „absolute” de cooperare a Israelului.

Pegasus şi NSO fac obiectul unor grave acuzaţii după ce un consorţiu de media a dezvăluit în 2021 că softul fusese utilizat pentru a spiona telefoanele a sute de politicieni, jurnalişti, militanţi pentru drepturile omului sau directori de companii, din întreaga lume.

Editor : B.P.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri