Florin Morariu, eroul din Londra, se teme pentru viața lui: Vreau puțină protecție
Românul considerat erou pentru modul în care a acționat în timpul atentatului de sâmbătă seară din Londra este dezamăgit de autorități. Florin Morariu se teme acum pentru viața lui și spune că vrea să se simtă protejat pentru ca posibili cunoscuți ai celor trei teroriști să nu se răzbune, mai ales că a și văzut cum o persoană a fost înjunghiată de către atacatori. El a povestit cu lux de amănunte ce a făcut, fiind salvat la rândul lui de poliție în ultima clipă.
Florin Morariu nu se consideră un erou, deși a adăpostit în jur de 20 de oameni în brutăria în care lucrează, și spune că „orice om ar fi trebuit să facă la fel ca mine”. Ce spune despre englezul care a fugit cu berea în mână? „Păi îi era sete”.
El a lămurit și ce era „basketul” de la brutăria-patiseria cunoscută în Londra: „Aşa îi spunem unde lucrez (Bread Ahead Bakery - n.red.). E o ladă mare de pâine, are vreo 60 centimetri. E o navetă. Toată lumea... comentarii răutăcioase pe Facebook. N-am vrut să fac ca să devin vedetă. Am vrut să ajut. Lumea a degenerat foarte aiurea. Eu nu vorbesc bine engleza și tot o dădea lumea aiurea. Eu eram în stare de şoc. Neștiind engleza, încercam să vorbesc în engleză.”
Ieșeanul a povestit apoi cu lux de amănunte, într-o intervenție telefonică la ProFM, cum a decurs totul. Florin a intrat în schimbul de noapte, la ora 19:40.
„Lucrez cu doi tunisieni, un croat și încă doi români. Am coborat in sala de lucru. Brutăria e situată fix în centrul London Bridge, lângă Borough Market. Brutăria are geamuri de sticla foarte mari, ca să vadă omul că se lucrează curat. Geamurile sunt la 4-5 m și dau în stradă. La ora 22:20, m-am uitat pe geam cu colegul croat. Centrul acolo e mereu agitat. În acel moment nu mai era foială, era haos. Toată lumea fugea, femei leșinau, cădeau pe jos, oamenii se ciocneau, unii fugeau dintr-o parte în alta. Nu mai știau unde să fugă. I-am spus lui Agron să ieșim. Am ieșit în ușa brutăriei. Veniseră la noi două fem de naţionalitate braziliană și s-au rugat să le lăsăm înăuntru. "Ce aţi păţit?". Erau foarte speriate, plângeau. Le-am dat un pahar de apă. Apoi am întrebat ce au păţit, ce e cu haosul ăsta, de aleargă toată lumea aşa? Au spus: De la London Bridge înspre Borough Market e o dubă care opreşte, coboară persoane din ea şi încep să omoare lumea pe stradă. Baza podului e la 250 metri distanţă de Borough Market și brutărie”, a povestit Florin Morariu, la ProFM.
„Era o linişte foarte aiurea (...) Dădea în el, sărea sânge şi pe o parte, şi pe alta”
Bărbatul nu a văzut ce s-a întâmplat decât atunci când teroriștii s-au apropiat de brutăria în care lucra.
„Din spusele persoanelor, mergeau, coborau, tăiau, iar urcau, iar coborau. Vă spun ce mi-au zis braziliencele. O fi sau nu adevărat, vă spun ce mi-au zis ele. Şi unde sunt ăştia, am întrebat. Au pistoale, au armament? Au spus: Nu, au doar cuţite. Am zis: au doar cuţite, nu sunt chiar periculoşi. Am luat două navete care erau acolo. Am vorbit cu colegii mei. Unii ziceau: stai aici, nu te duce. Ai grijă, unde te duci? Nu vezi că moare lumea pe stradă. Au spus: e atentat terorist. Şi braziliencele se speriaseră. Am zis că ies. Am ieşit pe uşă. În dreapta brutăriei este o ieşire a Borough Market, o piaţă aflată fix sub un pod, sub un pasaj. Acolo sunt multe tonete de metal. Am zis să mă duc. Am văzut că toată lumea ieşea buluc de pe aleea aia. Au ieşit, eu am intrat. Ei ieşeau în fugă şi eu intram. Am intrat cu navetele alea, m-am uitat. Nu mai era nimeni. Era o linişte foarte aiurea. Am zis: Ce Dumnezeu, frate, că nu e nimeni. Am mers vreo 5-10 paşi, nu știu sigur cam cât e distanța, și undeva în stânga m-am uitat. Era o altă alee. Sunt mai multe alei printre tonete. M-am uitat în stânga. Am văzut că erau patru persoane. Un cetățean care venea spre noi, dar nu fugea. Cred că nici nu conştientiza ce se-ntâmplă. În lateralele lui mai era câte o persoană. Undeva în spate se mai vedea o persoană, dar se vedea pe fundal. Abia îl vedeai. Atunci am văzut cum cel din dreapta a început să-i dea cu cuţitul începând de la gât, pe partea dreapta, să bage cuţitul în el. În acel mom, nu aveam prea mare distanţă faţă de ei. Cred că între 5 şi 7 metri. Mi s-au tăiat picioarele. Nemaivăzând chestia asta, îţi provoacă un şoc. Dădea în el, sărea sânge şi pe o parte, şi pe alta. Şi celălalt îi dădea. Omul a căzut în genunchi şi se uita la mine. Am avut o senzaţie, crede-mă că şi acum mi s-a ridicat părul pe mâini. Nu ştiam ce să fac. Mi-era şi milă. Într-un fel poate mi-a fost şi frică. Poate am avut şi curaj. Am zis: nu pot să fug, frate. Dacă fug, e posibil să mă prindă, pentru că nu ştiai câţi sunt. E pos să fie altul să mă taie şi pe mine. Am zis: Încerc, ce o fi, o fi. Aveam două navete. Am știut sigur că o să arunc una și o să se ferească. Şi se uita la mine cel din dreapta.
Am aruncat o navetă. În timp ce am aruncat, am şi fugit spre el. Am aruncat naveta, am fugit spre el și cu a doua navetă l-am lovit în cap. M-am tras înapoi şi cred că în aceeaşi secundă am văzut poliţia că intra pe poarta mare. Mi-au spus pe portavoce, văzându-mă cu bluză albă: "Go, give the grenade." Fugi că aruncă grenada. M-am întors şi am început să fug”, a spus ieșeanul.
Când a început să filmeze
A auzit apoi de două ori cum a căzut grenada pe asfalt.
„Atunci m-am speriat cu adevărat. Până atunci nu m-am speriat chiar atât de tare. M-am speriat când am auzit grenada”, a mai spus el.
„După ce s-a aruncat grenada, m-a atins puțin la mână. Sunt puţin pişcat. M-am tras în lateral. Poliţia a intrat cu mașina în ei şi a început să-i împuşte. A intrat frontal cu mașina în ăştia doi. M-am tras înapoi, am dat să filmez. Abia atunci am scos telefonul. Multă lume zice: Cum s-a bătut ăla, de ce nu e filmat? Eu atunci nu m-am dus să mă bat. Dacă mă duceam, scoteam telefonul și filmam cum mă băteam. Nu, eu m-am dus să văd ce e. După aceea am scos telefonul. Dar e posibil să fie camere. E o piaţă mare. E posibil să fie camere și să se dea acel video. M-am dat după colţ. Poliția mi-a zis să nu mai filmez. Eu am continuat să filmez. Am filmat pe stradă, am filmat oamenii ăia care erau pe jos. După care ați văzut că mi se zicea să închid, să nu mai filmez”, a adăugat el.
După aceste clipe de teroare, Florin s-a întors în fața brutăriei.
„Erau oameni pe stradă agitați, nu știau unde să fugă. Era o bulversare maximă. Colegii mei închiseseră porţile mari. Sunt ca la garaje. Am intrat pe uşa mică. Vedeam oameni că băteau în aia. M-am dus și le-am zis: cum să nu le dăm drumul? Sunt niște doamne din Canada care mi-au luat Facebook-ul și plângeau. Am ieșit și am ţipat: "All people inside in the bakery". Am băgat câți am putut. Era un om cu picioare amputate. L-a luat cineva şi l-a băgat şi pe el înăuntru. Rămăsese singur în stradă. Nu-l mai lua nimeni de-acolo. L-a luat o persoană și l-a băgat și pe el”, a mai relatat româul stabilit în Londra.
Florin le-a permis celor două femei din Canada să urce la etaj, iar imediat au intrat trupele antitero.
„Le-am deschis, au intrat. Ne-au pus pe toți cu mâinile la cap. Într-un fel și-au făcut treaba. Am întrebat: Mă pui pe mine să stau cu mâinile la cap? Pentru ce? Ce am făcut? Au spus: e procedura noastră, pentru că ai băgat o grămadă de oameni aici și nu știm, e posibil să mai fie un terorist printre oameni. Poliţistul a fost foarte explicit. Deşi nu stiam să vorbesc engleză, dar mi-a explicat. Am spus: sus sunt două femei, să nu faceti vreo greşeală, să vă duceți să le împușcați, crezand că e altcineva. Pentru că se întamplă. S-au dus sus, au luat femeile. Ne-au făcut o baricadă şi ne-au scos din Borough Market și ne-au dus până la Tower Bridge, la celălalt pod. Sunt vreo trei kilometri. Ne-au lăsat acolo și fiecare pe drumul lui. Eu mi-am sunat şeful. A venit, m-a luat și m-a dus acasă”, a povestit Florin Morariu.
„Nimeni. Fraţilor, credeţi-mă, nimeni nu m-a contactat, în afară de voi, presa, şi prietenii mei”
Întrebat dacă ar mai proceda la fel, el a răspuns că nu mai știe sigur. „Aia a fost pe moment. Mulţi spun din afară: Nu m-aş băga sau m-aş băga. Dar nu poţi să ştii. Pe moment, creierul gestionează ce e de făcut”.
Lăudat de presă și de necunoscuți, familia și prietenii l-au felicitat dar cu o strângere de inimă.
„Mai toate persoanele, până și colegii mei: Te înțeleg că ai inimă mare, dar nu e bine să faci aşa. Îţi rişti viaţa. Băi, frate, aşa am simţit, aşa am făcut”, a spus Florin.
Bărbatul spune însă că acum îi este frică și că este dezamăgit de o parte dintre autorități.
„Sincer, în momentul de faţă, da. Sunt foarte dezamăgit. Am încercat să fac un bine, am încercat să fiu ok şi nu m-a sunat unul de la poliţie să vorbească cu mine, să mă protejeze și pe mine într-un fel sau altul. Nu m-a sunat ambasada deloc. Nimeni. Fraţilor, credeţi-mă, nimeni nu m-a contactat, în afară de voi, presa, şi prietenii mei, oameni de pe Facebook, oameni care au fost acolo și pe care i-am ajutat sau care erau în zona aia. În rest, nimeni”, a spus Florin Morariu.
Pentru el acum urmează câteva zile de celebritate, urmând să apară la televiziuni importante precum BBC și CNN.
„Vreau să înțelegeți că n-am cerut niciun ban la nimeni. Nu vreau niciun ban. Nu am vrut să devin erou. Singurul lucru pe care mi l-aş dori acum e să mi se ofere puțină protecție. Nu se poate. Am încercat să fac un bine și, de fapt, am ieșit cel mai rău”, a spus el.
„Tot respectul pentru ţara mea, dar sunt aşa de dezamăgit. De ce plătim taxele astea? Plătesc taxe și aici, am plătit și în tară. De ce? Unde e ambasada? Tu nu te interesezi de semenii tăi? Ce înseamnă asta?”, le-a reproșat el autorităților române.
Citiți și: Românul care i-a înfruntat pe teroriști: I-am dat una, de l-am zăpăcit
Românul-erou de la Londra: Sunt doar un simplu om
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
