Finlanda, bolnavul Europei

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

În ultimii trei ani ani, PIB-ul s-a plimbat mai mult pe minus şi când ieşea la suprafaţă, câştigurile au fost o cantitate neglijabilă. Nici viitorul nu se anunţă luminos - slăbirea Rusiei sub sancţiunile occidentale e o lovitură indirectă către Finlanda, pentru care Rusia era cel mai mare partener comercial. Potrivit băncii centrale finlandeze, o scădere de 25% a importurilor ruseşti echivalează cu o tăiere de 0,9% din avansul economic a Finlandei.

Recent, premierul Alexander Stubb a declarat că Finlanda e în mijlocul unui deceniu pierdut. În octombrie, una dintre cele mai mari agenţii de rating din lume a aruncat Finlanda într-o categorie inferioară - atunci premierul declara resemnat că epoca de aur a Finlandei a ajuns la sfârşit.

Aici s-a ajuns nu doar după criză, dar şi după ce importanţa celor de la Nokia pe piaţa globală s-a topit brusc. Între 1998 şi 2007, Nokia aducea Finlandei un sfert din creşterea economică. Cu exporturile volatilizate şi veniturile bugetare subţiate, Finlanda a sărit de pe şine, iar sincronizarea cu marea criză globală nu a ajutat. Producţia industrială bate în retragere, la fel şi încrederea investitorilor.

Industria slăbită a diluat veniturile la bugetul de stat. S-a deschis o prăpastie în finanţele publice care a fost umplută cu bani luaţi cu împrumut. Dacă în 2008 datoria publică era 33% din PIB, anul acesta ar putea urca peste 60% din PIB, potrivit estimărilor Ministerului finlandez de Finanţe.

Mediul de afaceri din ţară vede un viitor în care finlandezii vor avea de cărat un sac tot mai greu de datorii şi cer răsturnarea actualei politici fiscale. Marile companii se simt sufocate de taxe şi împiedicate să facă angajări. Acuzele la adresa guvernului au susţinere din partea statisticii - şomajul în august a urcat la 7,4%, de la un 5,2% înaintea crizei. Marile companii ale Finlandei au făcut restructurări masive, iar singurul sector care a crescut este sectorul guvernamental. Avea imaginea unui stat suplu, acum însă administraţia finlandeză e ţinta criticilor din mediul de afaceri. Sunt cerute restrângeri ale aparatului administrativ şi limitarea cheltuielilor guvernamentale.

Creşterea statului în timp ce mediul privat se scufundă în criză e o eroare care ar putea fi taxată scump la urnele de votare. În patru luni, în Finlanda vor fi alegeri, iar partidele cu mesaje populist-naţionaliste încearcă să exploateze în propriul folos antipatia faţă de actualul guvern.  

Citiți și: 

Suedia. Probleme în paradisul social al Europei

Economiile scandinave cad în propria capcană