Economiile scandinave cad în propria capcană

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Modelul nordic este zdruncinat din interior, voci cu greutate atât din sfera politică, cât și din cea a afacerilor contestă tot mai puternic sustenabilitatea economiilor scandinave.

Productivitatea stagnează, iar datele economice arată creșteri greoaie. Studii de specialitate citate de Financial Times recomandă reducerea cheltuielilor guvernamentale și limitarea ajutoarelor sociale. Generozitatea statului ţine un segment al populaţiei departe de câmpul muncii.

La nivel macroeconomic, se remarcă scăderea competitivităţii. Dacă în anii 80, Norvegia, Finlanda și Danemarca înregistrau creșteri ale productivităţii de 2-3 procente în fiecare an, în ultimul deceniu creșterea a frânat puternic până la un 1% anual.

Salariile angajaţilor au jucat un rol decisiv. Ștacheta a fost ridicată atât de sus, încât pentru a-și permite să-și remunereze forţă de muncă, companiile au fost nevoite să devină foarte competitive. Tendinţa însă s-a inversat când salariile au ajuns să limiteze numărul de slujbe disponibile. Companiile se gândesc de două ori înainte de a face angajări și în paralel șomerii nu sunt încurajaţi să caute un loc de muncă, fiindcă primesc ajutoare generoase de la stat. Presiunile pe statul social sunt agravate de îmbătrânirea populaţiei, dar și de numărul mare de imigranţi adoptaţi de ţările nordice.

În Suedia, de pildă, 15% din populaţie are altă naţionalitate, în vreme ce Finlanda are a doua cea mai îmbătrânită populaţie din lume, după Japonia. Demografia lucrează împotriva economiilor scandinave.

Răspunsul la aceste probleme ar fi mai multe locuri de muncă, o populaţie mai productivă care să susţină statul social și care să garanteze bunăstarea populaţiei.

Politicienii cântăresc soluţii precum ridicarea vârstei de pensionare sau introducerea tinerilor mai devreme în câmpul muncii. Altfel, întregul aparat de protecţie socială devine prea scump și imposibil de susţinut.

Statul social riscă să se devoreze pe sine. Premierul Suediei atrage atenţia că economia are nevoie de mai multe ore de muncă, altfel guvernul nu va mai putea să ofere beneficii sociale. Nevoia de a reduce costurile a determinat un anumit grad de reformă în sistemele nordice. Servicii publice au ajuns să fie administrate din sfera privată.

Pentru sporirea eficienţei, serviciile de ambulanţă și de pompieri au fost privatizate în Danemarca, la fel și o mare parte din spitalele și școlile Suediei.

Reforma constantă, spune premierul suedez, e singura cale prin care modelul nordic poate supravieţui. Altfel, modelul nordic pică în propria sa capcană.

Citiți și: 

Suedia. Probleme în paradisul social al Europei