Expert în politici europene: „Treburile noastre interne”, o abordare greșită în Uniunea Europeană

„E doar treaba noastră ce facem la noi în ţară”. Atitudinea asta nu mai este valabilă în Uniunea Europeană, aşa cum arată ea astăzi. Statele trebuie să se obişnuiască cu gândul că alte ţări au opinii despre politica lor internă, mai ales când e vorba de respectarea democraţiei. O spune politologul german Josef Janning, expert al European Council on Foreign Relations, într-un interviu pentru Digi24.

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Magda Crișan, jurnalist Digi24: Domnule Janning, mulţumesc că aţi venit la noi, la Digi24.

Josef Janning, politolog, expert al European Council on Foreign Relations: Cu mare plăcere.

Magda Crișan: La începutul anului viitor România preia preşedinţia Consiliului UE. Care sunt provocările acestor 6 luni pentru România?

Josef Janning: Cele şase luni de preşedinţie presupun coordonarea problemelor cotidiene ale Uniunii Europene, a muncii Consiliului de Miniştri ai UE. Şi, pentru asta, nu este nevoie doar de experienţă şi concentrare, trebuie să ai o politică echilibrată, nu poţi să-ţi urmăreşti cu prioritate propriile interese. Să ai preşedinţia Consiliului nu înseamnă putere discreţionară, ci că trebuie să coordonezi treburile UE ca un „honest broker”, ca un mediator onest.

Magda Crișan: Avem o nouă remaniere guvernamentală, disensiunile dintre preşedinte şi guvern durează. Ce înseamnă asta pentru preşedinţia românească a Consiliului UE?

Josef Janning: Oricum nu uşurează preşedinţia Consiliului UE. Nici semnele de întrebare ridicate de mai multe cancelarii europene în legătură cu politica internă a României nu fac preşedinţia românească mai uşoară. De aceea este cu atât mai important ca celelalte state UE să vadă că preşedinţia românească este hotărâtă să coordoneze treburile UE bine şi constructiv. Şi de accea cooperarea între guvern şi preşedinte este o condiţie utilă.

Magda Crișan: Există îngrijorare în UE că România este nepregătită pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE?

Josef Janning: Nu cred asta. Cred că există o încredere relativ mare. Am văzut anul acesta, la preşedinţia bulgară a Consiliului UE, că o ţară care nu este demult în UE şi care nu are un aparat administrativ mare, poate duce cu succes la capăt o asemenea preşedinţie. Este esenţial să ai o comunicare bună şi continuă cu celelalte ţări ca să ai o preşedinţie de succes.

Magda Crișan: Premierul finlandez s-a oferit să facă un schimb cu România la preşedinţia Consiliului. Este posibil un asemenea schimb?

Josef Janning: Sigur, teoretic este întotdeauna posibil, dar timpul este atât de scurt până la preluarea preşedinţiei de către România, încât practic nu se mai poate întâmpla acest schimb.

Magda Crișan: România a primit o notă proastă de la Comisia Europeană, de la Consiliul European şi de la Parlamentul European. Este o problemă?

Josef Janning: Nu este o problemă cât timp guvernul dovedeşte că poate gestiona fără probleme treburile UE în ciuda divergenţelor din politica internă. Sigur, este şi o chestiune de reputaţie, ar fi mult mai uşor fără toate aceste dispute la nivel european despre politica internă a României, dar asta nu se va schimba prea curând şi asta înseamnă că puterea executivă, Guvernul, arată clar că vrea să ducă la bun sfârşit dosarele şi cerinţele preşedinţiei.

Magda Crișan: Guvernul român şi şeful partidului la guvernare resping criticile UE şi critică la rândul lor Comisia Europeană. Ministrul Justiţiei spune Juncker şi Timmermans nu sunt şefii mei. Este o fugă de eurocentrism?

Josef Janning: România este parte a Uniunii Europene. Statele membre nu trebuie să lase loc niciunui dubiu că respectă statul de drept şi trebuie să suporte faptul că alţii au o părere despre situaţia politică internă din diferite state membre UE. Nu este altfel în Ungaria sau în Polonia, în nicio ţară, în care Comisia Europeană constată că este încălcat aquis-ul comunitar, nu este alta situaţia. Chiar şi Germania este ţinta reclamaţiilor Comisiei Europene, pentru că nici Germania nu preia în legislaţie, aşa cum trebuie sau la timp, ce decide UE. Nu trebuie să adoptăm atitudinea aceea că alte state nu au nimic de spus nimic despre treburile interne în statele membre. UE este o comunitate în care această afirmaţie nu mai este valabilă. Regula valabilă acum este că situaţia politică internă, mai cu seamă când este vorba de democraţie, stat de drept şi economie de piaţă, nu aparţine strict guvernelor sau doar statelor, este un bun comun şi de aceea e şi obiectul unei dezbateri comune.

Magda Crișan: Guvernul român vrea să mute ambasada din Israel la Ierusalim. Preşedintele vrea să păstreze linia UE. Ce s-ar întâmpla dacă România nu s-ar ţine de poziţia Uniunii Europene?

Josef Janning: Bine, dacă România nu ar respecta linia UE, atunci se poziţionează în afara consensului comunitar şi slăbeşte Uniunea Europeană. Dacă guvernul român vrea să slăbească UE la acest capitol, atunci să o facă. Eu aş încuraja (România - n.red.) să discute întâi în cadru european subiectul şi apoi să ia o decizie. UE nu are această poziţie ca să-i facă rău Israelului, ci pentru că statutul Ierusalimului nu este suficient de bine clarificat. Iar poziţia UE este că doar în momentul în care există o reglementare pentru Ierusalim, recunoscută de toate părţile şi care reflectă atât interesele isarelienilor cât şi pe cele ale palestinienilor, pot fi mutate şi ambasadele statelor UE. Faptul că Statele Unite au o altă politică nu trebuie să ne determine să renunţăm la linia noastră, în Europa.