EXCLUSIV. Interviu cu unul din liderii "Momentum", noul partid anti-Orban
Mișcarea civică Momentum, cea care l-a împiedicat pe premierul ungar Viktor Orban să organizeze Jocurile Olimpice de Vară la Budapesta, se transformă în partid. Unul dintre liderii Momentum, Miklos Hajnal, a explicat, pentru digi24.ro, care sunt obiectivele noii formațiuni și cum se va poziționa aceasta față de România, UE, SUA și Rusia.
Școlit la Oxford, ca și Viktor Orban, Miklos Hajnal este ferm convins că premierul duce țara într-o direcție greșită și trebuie oprit. Primul pas a fost făcut: petiția Momentum pentru organizarea unui referendumprivind Jocurile Olimpice a adunat peste 200.000 de semnături și, recent, primarul capitalei Ungariei a anunțat retragerea din cursa pentru găzduriea evenimentului.
„Atât sistemul electoral, cât și influența mass-media de propagandă fac dificilă oprirea lui Orban. Dar, așa cum am demonstrat prin acțiunea de strângere de semnături, guvernanții fac un pas înapoi când simt presiune. Noi va trebui să punem în continuare presiune pe ei și, în acest scop, avem nevoie de susținerea populației pe subiecte pe care le aducem în atenția publică. Poate că Viktor Orban e capabil să guverneze împotriva unei majorități tăcute, dar nu și împotriva unei vocale”, spune liderul Momentum, pentru Digi24.ro.
Mișcarea civică a fost înființată oficial în martie 2016, dar comunitatea online cu același nume are o vechime de aproape doi ani. E formată, în principal, din tineri de carieră, cu studii superioare, interesați de problemele sociale cu care se confruntă țara și, implicit, de politică.
În vizorul guvernanților
După renunțarea la candidatura pentru organizarea Olimpiadei, Viktor Orban și aliații săi au pus tunurile pe Momentum. Premierul a declarat că „visul olimpic al țării a fost ucis” de o „organizație politică”, iar purtătorul de cuvânt al Guvernului Ungariei, Zoltan Kovacs, a afirmat că mișcarea a fost înfiițată cu scopuri politice.
Miklos Hajnal are o replică pentru aceste acuzații: „Am militat pentru un referendum, pentru că organizarea Jocurilor Olimpice este incredibil de costisitoare și merita discutată în spațiul public. Opinia publică în legătură cu Olimpiada nu s-a schimbat din cauza unor scopuri politice, ci pentru că guvernanții nu au reușit să participe la dezbatere și să vină cu contraargumente la ceea am susținut noi. Până la urmă, este vina Guvernului că politic a devenit o etichetă negativă. În realitate, când spui despre ceva că e politic, nu înseamnă decât că afectează populația și trebuie discutat în spațiul public”.
Așa cum era de așteptat, zecile de mii de euro cheltuite în campania NOlimpia - cea în urma căruia Orban a făcut un pas în spate – au ridicat semne de întrebare în legătură cu finanțarea Momentum. Au apărut și speculații că în spatele mișcării s-ar afla miliardarul George Soros.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Miklos Hajnal spune că speculațiie nu au la bază nimic real și că Momentum dă dovadă de transparență, publicându-și și actualizându-și constat bugetul și lista finanțatorilor.
„Ne finanțăm din cotizația pe care o plătește fiecare membru, aproximativ 3 euro pe lună. Pentru inițiativa Nolimpia, am desfășurat o campanie de crowdfunding, pe parcursul căreia peste 1.500 de oameni au donat fiecare, în medie, 25-30 de euro. Nu este nicio mână invizibilă în spatele nostru”, susține liderul Momentum.
Rusia trebuie ținută sub control
Momentum a anunțat, ieri, că se transformă în partid politic și va participa la alegerile legislative de anul viitor. Președinte a fost ales Andras Fekete-Gyor, colegul lui Hajnal din conducerea mișcării civice.
De altfel, Miklos Hajnal este omul de încredere al lui Andras Fekete-Gyor, care l-a indicat drept persoana potrivită să vorbească cu digi24.ro despre viitoarea formațiune.
„Partidul nostru se va organiza în jurul a trei valori de bază: solidaritate, performanță și o imagine națională pozitivă. Vrem să trecem peste divizarea fără sens stânga-dreapta, pe care o vedem acum în Ungaria”, declară Hajnal. Și el, și Andras Fekete-Gyor resping „democrația iliberală” promovată de Viktor Orban.
Pe de altă parte, Miklos Hajnal este îngrijorat de apropierea Ungariei de Rusia și ar vrea o relație mai apropiată cu UE.
„În chestiuni precum taxele și impozitele, securitatea și apărarea, politicile energetice, vom susține o cooperare și mai aprofundată în interiorul Uniunii Europene, pentru că acestor provocări nu li se poate răspunde eficient doar la nivel național”, este convins Hajnal.
„America rămâne unul dintre principalii noștri aliați, indiferent de cine îi este președinte. Influența Rusiei trebuie ținută sub control, nu se pot amesteca rușii în treburile noastre interne. Prin urmare, susținem o independență energetic sporită”, adaugă acesta.
România și Ungaria, interese comune
Noul partid anti-Orban consideră România un aliat regional, cu care are „interese și scopuri comune”, afirmă Miklos Hajnal.
Și, pentru că formațiunea speră să obțină mare parte din voturile diasporei, nu se ferește să vorbească de drepturile cetățenilor din afara granițelor Ungariei, inclusiv ale celor din România.
Întrebat care este poziția sa și a partidului despre autonomia teritorială, bazată pe criterii etnice, Hajnal a răspuns: „Drepturile cetățenilor din diaspora sunt foarte importante pentru noi, având în vedere că noi vedem cultura, limba maghiară și identitatea națională ca valori integrante. Desigur, cum își organizează o țară administrația publică este doar treaba ei. Dar, ca un stat responsabil, noi va trebui să cerem implicarea comunităților maghiare în acest proces și să solicităm garanții că drepturile lor nu vor fi încălcate”.
Analiștii sunt încă sceptici în legătură cu șansele formațiunii lui Hajnal și Andras Fekete-Gyor de a intra în parlament, anul viitor. Cel mai probabil, formațiunea va miza pe votul populației educate din mediul urban și din diaspora, însă lupta electorală se anunță dificilă.
Opoziția este fragmentată și, deocamdată, nici liderii Momentum nu se arată dispuși să facă alianțe cu partidele de stânga sau cu extremiștii de dreapta. „Nu intenționăm să formăm alianțe cu niciun partid. Jobbik nu face excepție: nu oferă o alternativă viabilă și credibilă la actualul regim aflat la putere”, conchide Miklos Hajnal.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
