Şocul din Italia, unde premierul Matteo Renzi și-a anunțat demisia după referendumul constituțional pe care l-a convocat și pe care l-a pierdut, a fost contrabalansat de rezultatele alegerilor prezidenţiale din Austria, care arată victoria clară a candidatului ecologist, un puternic susţinător al Uniunii Europene.
Într-un al treilea tur, decis de Curtea Constituțională după un tur doi extrem de strâns, Alexander Van der Bellen a câştigat detaşat în faţa extremistului de dreapta Norbert Hofer.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, şi-au exprimat satisfacţia şi l-au felicitat pe noul preşedinte.
„Este o plăcere să vă felicit din toată inima pentru alegerea dumneavoastră (...) În numele Uniunii Europene și personal, vă urez mult succes", a declarat Tusk, într-un comunicat. „În timp ce ne confruntăm cu numeroase și dificile provocări, continuarea contribuției constructive a Austriei la căutarea de soluții comune în Europa și la menținerea unității europene va rămâne primordială”, a adăugat acesta.
Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a salutat, la rândul său, rezultatul alegerilor prezidențiale din Austria ca o „înfrângere grea a naționalismului și populismului anti-european”, scrie Agerpres.
Alegătorii austrieci au transmis un semnal clar pro-european, consideră și președintele Franței, Francois Hollande. „Poporul austriac a optat pentru Europa și deschidere”, a apreciat Hollande.
„Cred că este un mesaj proeuropean”, a comentat și câștigătorul scrutinului, Alexander Van der Bellen. Cu toate acestea, nu crede că înseamnă sfârșitul extremei-drepte în Europa și spune că lupta va continua.
„E o zi istorică pentru Austria din mai multe motive. Pentru prima oară, un scrutin prezidenţial a fost repetat, dar nu a fost doar o repetiţie, a fost un nou scrutin, căci acum condiţiile s-au schimbat, lumea din jurul nostru s-a schimbat. A existat votul pentru Brexit în Marea Britanie, a fost ales Donald Trump în Statele Unite”, a explicat candidatul independent, care are orientare ecologistă.
Alexander Van der Bellen e un susţinător convins al blocului comunitar, despre care spune că trebuie să fie mai puternic şi mai unit ca niciodată, pentru a face faţă provocărilor fără precedent. Ecologistul este tolerant faţă de fenomenul migraţiei - provine dintr-un tată rus şi o mamă estonă, care au s-au stabilit în Viena în anii '40.
De cealaltă parte, Norbert Hofer, care spera să devină primul şef de stat de extremă-dreapta ales într-o ţară europeană după cel de-Al Doilea Război Mondial, a candidat cu o platformă anti-migraţie şi anti-islam.
„La sfârşitul zilei, alegătorii au întotdeauna dreptate când vine vorba despre alegeri. Fac apel către austrieci să rămână uniţi, indiferent cu cine au votat. Noi vom continua munca”, a promis Norbert Hofer.
Rezultatul alegerilor din Austria reprezintă o lovitură pentru politicienii populişti. Ei au sperat ca valul anti-sistem ce afectează democraţiile vestice îl va propulsa pe Norbert Hofer la putere.
„Totul are două feţe. Mi-ar fi plăcut să fiu ales preşedinte şi să lucrez pentru Austria. Dar am 45 de ani şi voi avea şansa să candidez din nou, peste şase ani”, a declarat Norbert Hofer.
Însă analiştii spun că e doar o victorie într-un război pe care Europa e departe de a-l fi câştigat.
„E bine să sărbătorim azi, dar asta nu schimbă ţara. Ţara este dezbinată. Aşa cum vedem în Austria, aşa cum am văzut în Statele Unite şi în Franţa, mişcările de extremă-dreapta şi populiste sunt foarte puternice. Să nu ne lăsăm păcăliţi! Politicienii trebuie să facă politică de calitate, altfel vor pierde”, spune Christian Raunder, redactorul-șef al revistei „Profil”.
Rolul președintelui este limitat în Austria, dar întreaga Europă a stat cu ochii pe acest scrutin, de teamă că victoria lui Norbert Hofer ar fi putut da un imbold colegilor de ideologie de pe tot continentul.
Citiți și: Jigniri și acuzații de spionaj în ultima dezbatere electorală din Austria