Emil Hurezeanu despre scandalul politico-financiar de la Chișinău: Moldova, un stat capturat
Povestea dispariției unui miliard de dolari din conturile unor bănci din Chișinău este o poveste de corupție maximă și de lipsă evidentă, patentă, de vigilență, spune Emil Hurezeanu. Este vorba despre absența justiției, absența poliției, absența statului și iscusința borfașilor, iscusința briganzilor, a declarat analistul la Digi24.
„Prea multă vreme Republica Moldova a fost...nu i-aș spune un no man's land, pentru că am mult respect pentru oamenii care locuiesc acolo, dar este o zonă-tampon, o zonă vitregită, între puteri mai mari, între așteptări divergente ale vecinilor mai importanți, o lume atrasă de Europa, poate încă de România, în aceleași timp (atrasă - n.r.) de amintiri și interese noi înspre Rusia”, spune Emil Hurezeanu.
Analistul adaugă acestor cauze formulele politice „aproximative, care s-au mărginit la epuizarea secvențelor subzistenței politice” și faptul că nu s-a luat în vedere un proiect mai mare, strategic.
„Pentru Moldova orice proiect strategic mai mare ar fi însemnat un da sau un nu în favoarea unirii cu România, în favoarea intrării în Europa sau în favoarea orientării definitive către Rusia. Or oamenii s-au ferit, politicienii au vrut să aibă propria lor provincie, care a fost acest stat și care a fost capturat”, a punctat jurnalistul.
Amintirea Uniunii Sovietice, prin partidul comunist, prin Partidul Socialist, joacă încă un rol mai mare decât oriunde într-o fostă republică sovietică independentă, subliniază el. „E un teren mlăștinos, când e vorba de finanțe, de bani, de aranjamente în care absența justiției, indiferența paznicului, care e poliția, și reflexul ăsta al îmbogățirii rapide între lumi care se schimbă dau acest rezultat”, a arătat Emil Hurezeanu.
Nu e vorba că evaziunea fiscală și frauda nu s-ar putea întâmpla și în alte țări mai mari, adaugă analistul, dar există tot felul de măsuri, spune Emil Hurezeanu. „De exemplu, și în acțiunile ANAF-ului, care sunt destul de insistente în ultimul timp, cu mașinile care au ajuns la Vama Veche numărând micii studenților și tinerilor de 1 Mai, în loc să o ia mai spre port, direct, fără ocolișuri, se ascunde o agitație care ar putea să merite mai multă atenție sau în orice caz să-și găsească un obiect mai important de acțiune în banii depuși în străinătate sau în alte forme de evaziune, mai mari, mai puternice. Noi ne uităm acum spre Moldova, dar e o situație familiară”, atrage atenția Emil Hurezeanu.
El a reamintit că atunci când a intrat în UE și NATO, România a aderat în baza unor merite, a unui sprijin larg prooccidental în rândul populației și a unui consens politic, dar în același timp, liderii europeni și americani au semnat și „cecuri în alb” în cazul României. Și acum, probabil aceste cecuri își cer acoperirea, completează jurnalistul.
Întrebat dacă ceea ce se întâmplă la Chișinău ar putea fi convenabil pentru Rusia, analistul a spus: „Eu cred că situația aceasta, în care au dispărut reperele și în care se pot întâmpla multe lucruri este proprie în primul rând Rusiei. Acolo este un penthouse de oameni care reglează butoanele – politicieni, oligarhi, militari, oameni din sistemul de informații – și care asigură un fel de disciplină de sus în jos (...), dar în adâncime este o societate destul de fracturată, cu probleme mari. Să nu uităm că Rusia a reacționat violent, prin forță, când unele țări din Parteneriatul Estic s-au apropiat prea mult de Europa. Frica de un nou sistem economic, de disciplină contractuală, financiară, a investițiilor a speriat mai mult decât baza de la Deveselu”, a conchis Emil Hurezeanu.
Citiți și:
Tensiune, proteste și pesimism în R. Moldova. Dan Dungaciu: Girarea elitei politice de la Chișinău, strategie de evitat pentru București
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
