"Nu vreau să permitem unora care se cred europeni până la trădare să angajeze România pe traiectoria unei colonii care s-a predat cu tot cu lideri şi cu bogăţii”, a transmis Liviu Dragnea printr-un mesaj de Ziua Europei. Deci, în viziunea liderului PSD, gradul maxim de a fi european este de a fi trădător, a explicat sensul acestui mesaj gazetarul Cristian Tudor Popescu. "E vreun român care să spună: pe mine m-a asuprit Uniunea Europeană, mi-a luat ceva cu forţa Uniunea Europeană?", a întrebat gazetarul. Totodată, Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania, a spus că "am intrat pentru că am vrut în UE, putem şi ieşi dacă dorim", dar a subliniat că nu crede că există în UE vreun politician responsabil care să vrea să urmeze exemplul Marii Britanii.
"Nu am avut un spirit doar la Sibiu, am avut manifestarea şi a altui spirit în altă capitală culturală a României, care e Iaşul. Şi acolo am avut un spirit, mai degrabă o stafie. Cred că e bine că s-au întâmplat lucrurile în aceeaşi zi. Românii au putut vedea ce s-a întâmplat la Sibiu şi ce s-a întâmplat la Iaşi.
La Sibiu am văzut oameni cu discurs raţional, civilizat, în mod evident de bună intenţie în raport cu România.
De cealaltă parte am putut să ascultăm zbieretele de mahalagiu al Europei ale celui calificat chiar de presa occidentală drept cel mai puternic politician din România sau „întunecata figură” cum e numit de către The Guardian.
Ce a spus Dragnea în paralel cu ce spuneau liderii europeni? Că nu vrem să plătim această datorie - datoria fiind intrarea României în Uniunea Europeană - cu contracte şi concesiuni forţate, cu porturi cedate. Care contracte, care concesiuni, care porturi? Brăila în niciun caz, asta ştim sigur.
Expresia este de tipul „chestii, socoteli”. Ce porturi, ce contracte?
E un bun prilej când Dragnea spune lucrurile astea, să îi întrebăm pe români: din 2007 suntem membri UE, ce rău - nu întreb cât bine a făcut UE României - ce rău a făcut UE acestei ţări? Ce rău a făcut românilor?
E vreunul care se poate ridica şi să spună: pe mine m-a asuprit Uniunea Europeană, mi-a luat ceva cu forţa Uniunea Europeană?
Spune Dragnea - „unii din România care se cred europeni până la trădare” -... iată ce înseamnă gradul maxim de a fi european în viziunea lui Dragnea: de a fi trădător – "care vor să angajeze România pe traiectoria unui stat care cedează toate bogăţiile sale”.
Dragnea ne-a prezentat la Iaşi noua echipă de asasini de la Athenee Palace. Nimeni nu vede răul pe care îl face UE, dar Dragnea se luptă.
La Sibiu i-am văzut pe Tusk, Merkel, Tajani, Juncker", a spus Cristian Tudor Popescu, la Jurnalul de Seară.
Emil Hurezeanu: Am intrat pentru că am vrut în UE, putem ieşi dacă dorim. Nu cred că un politician responsabil azi, nicăieri în UE, vrea să urmeze exemplul Marii Britanii
"Nu înţeleg de ce într-o ţară în care majoritatea populaţiei, deşi a scăzut suportul pro-european în România, în situaţia în care UE a dat României 45 miliarde din fondurile comune şi a încasat dinspre România 15 miliarde, e beneficiu net de 30 miliarde. Sunt milioane de români care au devenit cel mai investitor străin în România, care trăiesc în Germania, Franţa. Sigur, cauzele plecării, faptul că nu am absorbit mai mulţi bani încep să fie problemele noastre, mai mult decât ale Uniunii Europene.
Am intrat pentru că am vrut în UE, putem ieşi dacă dorim.
Nu cred că un politician responsabil azi, nicăieri în UE, vrea să urmeze exemplul Marii Britanii. Şi Salvini, şi Orban au în comun poate nemulţumiri privind funcţionarea instituţiilor la Bruxelles, nu înseamnă că există o internaţională populistă în interiorul Uniunii. Salvini vrea sa împartă sarcina imigraţiei, pe când Orban închide graniţe.
E un fel de mimetism care funcţionează azi în Europa. Problema e că şi în ţările cu populism proaspăt, Ungaria, Italia, cu mişcări puternice, şi Germania are o forţă autoritaristă, radical-naţionalistă, în momentul celei mai mari prosperităţi germane, cu cel mai mic şomaj din istoria postbelică şi apoi în ultimii 30 de ani a Germaniei reunificate. În Ungaria, în Polonia, sunt cele mai înalte ritmuri de dezvoltare, cu cel mai mare coeficient de oameni mulţumiţi. Trebuie să ne comparăm.
Şi nicăieri, nici la Varşovia, nici la Budapesta nu se vorbeşte de abuzurile pe care le comite UE în felul în care se pare că anumiţi lideri politici de la noi vorbesc agravând lucrurile.
Trebuie să ne mobilizăm resursele, asta a fost mesajul Summitului de la Sibiu, avem ca prioritate coeziunea. Să aplicăm coeziunea în interiorul statului nostru, între Iaşi şi Sibiu. Nu aş despărţi lucrurile.
Există o ruptură între oraşe, mediul rural – urban, nu îmi place comparaţia Transilvania şi restul României. Şi Constanţa, şi Iaşul sunt oraşe europene.
Nu putem solicita în numele preşidenţiei noastre mai multă coeziune în Europa dacă nu ştim să o practicăm noi înşine", a afirmat Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania.