Video Cum se pregătesc la Iași viitorii medici. Singurul loc unde studenții au voie să greșească
În 1879, odată cu un curs de anatomie, începea oficial istoria învățământului medical din Moldova, cu 14 studenți și doi profesori în primul an de funcționare. 142 de ani mai târziu, Universitatea de Medicină și Farmacie Iași este unul din cele mai mari și importante centre de învățământ medical. Astăzi, medicina se învață pe simulatoare, în laboratoare aproape SF și amfiteatre deschise miilor de studenți din toate colțurile lumii. Pentru asta, UMF Iași a atras in ultimii 4 ani peste 70 de milioane de euro din banii acordați de Uniunea Europeană.
La Iași funcționează un centru de simulare medicală de peste 7 milioane de euro și mare parte din acești bani au venit din finanțări europene. Este centrul unde studenții deprind și exersează aptitudini tehnice medicale, clinice sau chirurgicale. Aproape fiecare disciplină este dotată cu simulatoare hibride de înaltă fidelitate sau VR, instrumente haptice, platforme software virtuale interactive și tot felul de alte „minunății” tehnologice.
Criza sanitară care a pus la încercare și cele mai dezvoltate dintre sistemele medicale din lume ne-a arătat o dată în plus cât de este resursa umană și infrastructura medicală. România a ratat în ultimii ani să ridice de la zero centre medicale de anvergură, deși a avut la dispoziție expertiză și fonduri de la Bruxelles. Pandemia a transformat și modul în care viitori medici se pregătesc.
Cătălin Nunu, jurnalist Digi24: După ce am trecut prin această perioadă complicată a pandemiei, pe ce direcție credeți că va merge ideea de învățământ medical?
Prof. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași: E o întrebare bună, prin specificul nostru, noi nu putem renunța la învățământul clasic, la patul bolnavului – studenții, rezidenții acolo își însușesc cele mai importante elemente din backgroundul lor, dar s-a dezvoltat foarte mult și acest tip de învățământ de interacțiune cu calculatorul, cu simulatoarele, cu programe care îți permit să interacționezi cu personalități medicale din lume. Dar nu aș rămâne doar la învățământul online. Învățământul medical se desfășoară la patul bolnavului. Credem că toate achizițiile astea noi în domeniul învățământului modern sunt utile, dar de bază va rămâne învățământul la patul bolnavului.
Harvey, „bolnavul” cu cele mai rare boli cardiace
Faceți cunoștință cu Harvey, una din achizițiile recente ale Centrului de simulare din cadrul Universității de Medicină din Iași, un simulator cu ajutorul căruia viitorii cardiologi pot identifica cele mai rare boli ale inimii. Ce șansă credeți că avea acum 50 de ani, de exemplu, un medic cardiolog să întâlnească atât de multe boli rare, să asculte și să reasculte bătăile unei inimi cu probleme?
„Pe tabelul acela sunt niște coduri și diverse simptomatologii, se setează un cod de aici, iar simulatorul începe și emite sunetele respective, frecvența respirației, suflul, specifice unei simptomatologii pe care am dorit noi să o setăm aici. Ce vedeți pe scaune, acele stetoscoape, ce aude cadrul didactic în acest stetoscop, studenții la rândul lor aud același lucru. Este deosebit acest simulator, pentru că foarte multe simptomatologii care se regăsesc acolo pe panou și care pot fi reproduse nu au posibilitatea să le întâlnească în spital, unele sunt foarte rare și sunt șanse mici să prindă și un sfert din ce e acolo. Unii medici, destul de în vârstă, au zis că nu au întâlnit, știu despre ele, dar nu au avut pacienți cu asemenea simptomatologii”, explică specialistul.
Centrul de simulări, locul unde se exersează operațiile
Reacțiile, abilitățile și tehnicile de îngrijire în terapie intensivă se învață și se testează astăzi tot cu ajutorul simulatoarelor. O astfel de sectie este reprodusă la scară 1 la 1 în Centrul de simulări, iar studenții învață să gestioneze cazuri grave. Este singurul loc unde au voie să greșească:
„Aici suntem în fața sălii de comandă de unde instructorul coordonează activitatea din sala de operație prin care le spune ce manevre trebuie să facă asupra pacientului și în același timp există o sală de debriefing unde prin intermediul a două camere de luat veder se transmite tot ce se întâmplă în acea sală, iar ceilalți studenți pot participa și ei activ”.
Până să ajungă la patul bolnavului, îndemânările în chirurgia generală sau neurochirurgie se dobândesc și se exersează tot pe simulatoare cu instrumente extrem de precise.
Când am vizitat Centrul, un medic rezident revenea asupra unei operații de genunchi.
Gazda noastră ne explică în continuare procedurile
„Pe acest simulator laparoscopic sunt mai multe module pentru chirurgie generală, pentru ginecologie, urologie, care permit trainingul pe anumite segmente. Fiecare astfel de modul explică procedurile, iar cursantul are ajutorul acestor instrumente, care sunt niste roboți haptici și dau feedback când se atinge un anumit țesut. Sunt instrumente intereschimbabile, în funcție de modul. Aici avem o cameră care, la fel ca în sălile de operație, permite vizualizarea în anumite unghiuri.
La neurochirurgie nu se folosesc scaune mobile, e foarte importantă finețea, selectează poziția în care stă. Ce e deosebit la acest simulator este că se pot importa imagini de la un CT și are posibilitatea să refacă modelul 3D al persoanei respective.
Acesta simulează diverse instrumente, pedală și de aici se exersează pe partea osoasă a neurochirugiei și ORL”.
Vești despre viitorul Spital Regional Iași
Cătălin Nunu: Dacă ar fi să puneți la un loc aceste experiențe, pentru că discuția cea mai mare în această perioadă și după câteva tragedii prin spitale a fost că nu avem spitale sau nu avem oameni resursă, vă gândiți să puneți la dispoziție experiența dvs în accesarea de fonduri inclusiv pentru această idee?
Prof. dr. Viorel Scripcariu: Cu siguranță da! Suntem deja angrenați într-un proiect amplu, Spitalul Regional de Urgență din Iași. Lucrurile au accelerat în ultimul timp și spitalul ar putea fi finalizat undeva prin anul 2025-2026. Universitatea s-a angajat să asigure resursa umană, am fost consultați în privința conceptului, a funcționării spitalului, pentru că este cu totul altceva decât spitalele clasice. Partea aceasta de nord-est a țării putem spune că a fost vitregită în ceea ce privește infrastructura spitalicească. Singurul spital public construit după 1990 este Institutul Regional de Oncologie din Iași, care la momentul respectiv a fost de nivel european. Acum, la aproape 10 ani, lucrurile au început să îmbătrânească! Ne gândim de pe acum să începem să selectăm medicii noștri rezidenți care vor deveni poate viitori medici care vor lucra în acest spital.
UMF Iași, 75 de milioane euro în 4 ani
O singură investiție imobiliară privată din Iași este mai înaltă decât clădirea Nicolae Leon, unul dintre sediile Universității de Medicină din Iași. Este a doua cea mai înaltă clădire din Iaşi, 13 etaje și 65 de metri înălţime. Valoarea totală a proiectului de recompartimentare și modernizare a clădirii a ajuns la aproape 6 milioane de euro, din care cea mai mare parte a fost achitată din fonduri nerambursabile. Peste 1.800 de viitori medici își învață meseria în această clădire, iar o aulă cu 220 de locuri este punctul de întâlnire pentru cele mai importante congrese în domeniu.
Cătălin Nunu: Cât vă bazați pe fonduri europene în existența universității dumneavoastră?
Mihaela Tomaziu-Todosia, Director Programe pentru Dezvoltare Instituțională UMF Iași: UMF are prioritară trecută în strategie atragerea de fonduri nerambursabile, în perioada 2016 – 2020 am atras fonduri europene în valoare de 75 de milioane de euro. Doar în 2020 am atras 35 de milioane de euro. Considerăm că este un pas important. Dacă e să vorbim de 2010 – 2020, avem 125 de milioane de euro, sume pe care le gestionam în momentul de față, pentru că proiectele sunt monitorizate și noi transmitem.
Cătălin Nunu: Eu v-aș întreba așa, în lipsa acestor fonduri europene, Universitatea cât ar fi reușit să facă din bani proprii din ceea ce ați făcut deja cu bani europeni?
Mihaela Tomaziu-Todosia: Cu siguranță această clădire oricum o finanțam, de asemenea și Centrul de simulare. Dar pentru alte proiecte, ne vin banii ca o mănușă, cum e și acest centru de îmbătrânire sănătoasă, pe care l-am fi făcut probabil mult mai mic, dar așa, am avut oportunitatea să îl dezvoltăm și să devină unicul centru de smart ageing din România.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
