Cum s-a ajuns la ideea de Brexit? Pariul pierdut al lui David Cameron
Uniunea Europeană se pregătește pentru un eveniment istoric. Pentru prima oară, un stat membru părăsește blocul comunitar. La 31 ianuarie, Marea Britanie se va retrage din Uniune, la 47 de ani de la aderare. Trăim oare un cataclism politic și economic, care anunță, poate, alte plecări? Sau visul european al unui continent unit merge mai departe?
Despărțirea dintre Londra și Bruxelles se va produce pe 31 ianuarie, după trei ani și jumătate de dispute, acuzații și negocieri istovitoare. Tăvălugul a pornit la 23 iunie 2016.
23 iunie 2016, o zi pentru istorie
23 iunie 2016 rămâne în cărțile de istorie drept una dintre cele mai mari surprize din existența Uniunii Europene. A fost ziua în care britanicii au decis prin referendum că vor să iasă din blocul comunitar. Uniunea Europeană s-a trezit atunci în fața celei mai mari provocări de la înființare. Toată lumea realiza că, pentru prima dată, o țară va părăsi blocul comunitar, iar situația a dat naștere și unui nou cuvânt: Brexit. Până să se ajungă, însă, la referendumul efectiv, britanicii au avut parte de o campanie electorală cu de toate: momente tensionate, promisiuni și fenomenul fake news, alimentat din plin pe rețelele de socializare.
„Nu cred că ar fi corect ca eu să încerc să fiu căpitanul care conduce ţara spre următoarea destinaţie”, spunea David Cameron, premierul Marii Britanii.
24 iunie. Dublu șoc
Era 24 iunie 2016, iar lumea întreagă se trezea în faţa a două veşti neaşteptate: Marea Britanie urma să iasă din Uniunea Europeană şi regatul rămânea fără premier. David Cameron şi-a anunţat demisia după ce a pierdut cel mai mare pariu politic din istoria recentă a ţării.
Cu un an înainte, hotărât să le închidă gura criticilor din partid, el convocase un referendum pentru ieşirea din blocul comunitar. A vrut să demonstreze că e capabil să conducă negocierile cu Bruxelles-ul, ca să obţină mai multe avantaje pentru britanici. Un gest care avea să se dovedească unul cu efect de bumerang.
„Guvernul meu va renegocia relaţia Marii Britanii cu Uniunea Europeană. O legislaţie preliminară va fi introdusă pentru organizarea, înainte de finalul anului 2017, a unui referendum privind apartenenţa la Uniunea Europeană”, anunța în Parlament Regina Elisabeta a II-a.
Au urmat momente de incertitudine şi un adevărat salt în necunoscut, din moment ce nimeni nu părea să ştie ce efecte va avea o eventuală părăsire a Uniunii Europene. Au apărut tensiuni între taberele pro şi contra referendum, fiecare cu argumentele sale.
„Voi susţine tabăra Leave, fiindcă îmi doresc un acord mai bun pentru oamenii din această ţară”, anunța primarul de atunci al Londrei, actualul premier Boris Johnson.
Asta, în ciuda avertismentului pe care îl dăduse George Osborne, ministrul finanţelor: „În afara Uniunii Europene, Marea Britanie va fi tot timpul mai săracă”.
„Cred că m-am hotărât. Ieşirea din UE este alegerea corectă”, anunța unul dintre cei mai vehemenți promotori ai Brexit, Nigel Farage, pe atunci liderul UKIP.
Armele neconvenționale ale campaniei pro-Brexit
Ca în orice bătălie politică, şi în campania pentru referendum au fost folosite toate armele, inclusiv cele neconvenţionale. Vorbim de tehnici de manipulare sofisticate pe reţelele sociale, iar în prim-plan a fost firma de consultanţă Cambridge Analytica. Cel puțin, asta susţine omul care a demascat practicile obscure ale companiei.
„Cred că este absolut rezonabil să spunem că rezultatul referendumului ar fi fost altul dacă nu s-ar fi trişat”, a afirmat Christopher Wylie - fost angajat Cambridge Analytica.
Mai exact, o firmă canadiană din reţeaua Cambridge Analytica ar fi primit sume exorbitante din partea principalei organizaţii pro-Brexit, ca să desfăşoare campanii de influenţarea a electoratului. Plăţile s-ar fi făcut ilegal, pentru a ocoli legile electorale.
„Mesajele se concentrau pe subiecte precum dreptatea socială. Spre exemplu, unul dintre ele spunea că protecţionismul european dezavantajează fermierii africani”, a declarat Shahmir Sanni - fost voluntar Vote Leave.
Asaltaţi din toate părţile de susţinători ai celor două tabere, supuşi unui bombardament de informaţii mai mult sau mai puţin credibile, britanicii s-au trezit în zorii zilei de 23 iunie 2016 că trebuie să voteze. Au venit în număr mare la urne, iar ceea ce a urmat este deja istorie.
„Numărul total de voturi pentru tabăra Remain: 16.141.241. Numărul total de voturi pentru tabăra Leave: 17.410.742. Acest lucru înseamnă că Marea Britanie a votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană”, anunța Jenny Watson, oficial al Birolui Electoral.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
