Ori reformăm sistemul de pensii ori îl lăsăm să colapseze - acesta a fost mesajul premierului Alexis Tsipras la împlinirea unui an de zile de la câştigarea alegerilor.
E o problemă delicată care a scos mii de oameni în stradă, dar noi şi noi proteste sunt anunţate pentru zilele următoare. Oamenii ameninţă că vor îngheţa traficul în ţară, vor bloca principalele autostrăzi şi circulaţia feriboturilor.
E un gest de sabotare a premierului ce-a promis să nu facă ce-au făcut guvernele precedente. Acum însă e împins să taie pensiile bătrânilor, exact cum a făcut şi guvernul precedent.
Reforma pensiilor e o obligaţie asumată în cel de-al treilea pachet de ajutor oferit de creditori, doar că Tsipras, decât să taie pensiile, ar prefera să crească contribuţiile. Pentru stradă e acelaşi lucru, pentru creditori e chiar mai rău, fiindcă ar îngrădi şi mai tare creşterea economică de acolo. Pe 2015, banca centrală spune că economia Greciei a scăzut cu 0,2%, iar contracţia va continua şi în primul semestru al acestui an.
În reformele convenite cu creditorii, orice variantă ar alege Tsipras, cea mai lovită e tot clasa de mijloc, adică exact cea care a propulsat Syriza la putere. Iar soluţia care să împace „şi capra şi varza” nu există.
Creditorii vor ca bugetul de pensii al Greciei să scadă în acest an cu 1,8 miliarde de euro, în condițiile în care pensia medie e de circa 850 de euro - în scădere cu 40% de la începutul crizei.
Grecii de rând simt că au obosit de atâta austeritate iar pentru mulţi, Tsipras a trădat. Balanţa politică deja s-a schimbat, sondajele de opinie arată că Syriza şi-a pierdut avantajul şi că acum în fruntea preferinţelor stă dreapta.
Cu un an în urmă, Alexis Tsipras promitea electricitate gratis, creşterea salariilor cu 50% şi mărirea pensiilor, în niciun caz tăierea lor.
Fără un fir logic de urmat, Grecia dă constant în clocot. Dar nu doar Tsipras a făcut un obicei din a pune paie pe foc, ci şi creditorii. Au forţat o austeritate contabilicească iar efectele pot fi pe termen lung.
Un nou raport citat de Euractiv arată că după anii de criză, Grecia are de-a face cu o adevărată tragedie în educaţie. Au apărut probleme de subfinanţare a şcolilor iar ponderea tinerilor care nici nu studiază, nici nu muncesc e aproape de 30%, faţă de 17% cât era în 2009.
Directorii şcolilor generale spun că 35% dintre copii se confruntă cu insuficienta spatiilor de studiu, fie că e vorba de săli de clase, laboratoare sau de curăţenia acestora. Iar din cauza austerităţii bizar aplicate, în Grecia, în ultimii șase ani, nu s-a construit şi nu s-a renovat nici măcar o şcoală.