Criza din Ucraina se poate răspândi și în alte regiuni, a avertizat șeful diplomației UE. „Suntem îngrijorați de situația din Moldova”
Înaltul reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate Josep Borrell a avertizat că actuala criză din Ucraina se poate răspândi şi în alte regiuni, precum Balcanii de Vest, Georgia şi Republica Moldova, scrie BTA. Rusia nu se va opri în Ucraina, iar „Moldova este una dintre țările în care credem că presiunea rusă poate crește în zilele următoare”, a mai spus luni Borrell în cadrul conferinței de presă de după reuniunea miniștrilor de externe a statelor membre UE.
Invazia rusă din Ucraina a intensificat preocupările privind stabilitatea Balcanilor de Vest, regiune care încă poartă cicatricile celor mai recente războaie din Europa şi unde o parte din problemele legate de conflictul sângeros din anii 1990 au rămas nerezolvate.
Borrell a făcut afirmațiile în cadrul unei conferințe de presă în care oferea explicații referitoare la noul pachet european de asistenţă pentru Ucraina.
UE este îngrijorată pentru ce s-ar putea întâmpla în întreaga regiune. Influenţa rusă ar putea începe să opereze în state învecinate - în Republica Moldova, în Georgia - şi va influenţa de asemenea Balcanii de vest, a spus Borrell la conferinţa de presă.
El a subliniat că UE trebuie să fie extrem de precaută în ce priveşte impactul crizei ruso-ucrainene asupra Balcanilor de Vest şi să urmărească modul în care îşi coordonează statele candidate politica externă cu cea a blocului.
Statele din Balcanii de Vest condamnă acțiunile Moscovei - mai puțin Serbia
În acest sens, ţările din Balcanii de Vest s-au alăturat în general răspunsului european la invazia rusă, condamnând Moscova şi adoptând sancţiuni împotriva ei.
Serbia a fost excepţia. Considerată aliat tradiţional al Rusiei în Balcani, dar în acelaşi timp candidată la UE, această ţară şi-a declarat susţinerea pentru integritatea teritorială a Ucrainei, dar nu va adopta sancţiuni împotriva Moscovei - decizie influenţată şi de poziţiile referitoare la Kosovo, căruia nici Moscova, nici Kievul nu i-au recunoscut independenţa.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
După ce preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut independenţa republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk, preşedintele sârb Aleksandr Vucic nu a exclus posibilitatea ca criza din Ucraina să se răspândească în Europa şi în special în Balcani. La rândul ei, preşedinta Kosovo, Vjosa Osmani, a afirmat că în cazul Kosovo scopul Serbiei a fost acelaşi cu cel al Rusiei în Ucraina şi Georgia şi că predilecţia Moscovei pentru destabilizare nu vizează doar Ucraina, ci şi regiunea Balcanilor.
Situaţia din Bosnia-Herţegovina, care urmăreşte să adere atât la NATO, cât şi la UE, este la rândul ei una particulară, scrie Agerpres. Reprezentantul croat şi cel bosniac al preşedinţiei tripartite a Bosniei, Zeljko Komsic şi Sefik Dzaferovic, au condamnat vehement invazia rusă din Ucraina, în timp ce reprezentantul sârb, Milorad Dodik, susţine ferm neutralitatea Bosniei-Herţegovina şi a declarat că Republika Srpska - partea Bosniei locuită în majoritate de sârbi - nu va lua nicio măsură care să afecteze relaţiile cu Rusia.
Deciziile preşedinţiei Bosniei-Herţegovina trebuie luate prin consensul celor trei membri.
Liderul Republicii Srpska militează pentru unirea cu Serbia de mai mulți ani
Dodik insistă de mai mulţi ani ca Republika Srpska să se desprindă şi să se alăture Serbiei învecinate. Statele Unite acuză că acţiunile acestuia pot destabiliza regiunea şi subminează Acordurile de la Dayton, care au pus capăt războiului din Bosnia acum peste 25 de ani.
În acelaşi timp, şeful Delegaţiei UE în Bosnia-Herţegovina, Johann Sattler, a subliniat recent într-un interviu acordat cotidianului bosniac Nezavisne Novine că această ţară are obligaţia ce decurge din candidatura sa la blocul comunitar de a se alinia politicii externe a acestuia.
Decizia de săptămâna trecută a UE de a-şi dubla efectivele de menţinere a păcii din Bosnia, prin trimiterea a 500 de militari, indică de asemenea o preocupare crescândă privind tulburări ale stabilităţii în Balcani.
Expertul croat în geopolitică Vlatko Cvrtila a remarcat, comentând pentru postul N1TV consecinţele conflictului ruso-ucrainean pentru regiunea Balcanilor, că este îngrijorătoare existenţa de ţări şi structuri politice foarte apropiate de Putin şi de Rusia. El a menţionat în primul rând Serbia, dar şi poziţiile adoptate de Milorad Dodik în Bosnia.
În acelaşi timp, premierul sloven Janez Jansa a avertizat într-un recent interviu pentru Euractiv că o „cădere” a Kievului poate avea un efect de domino în Europa de Est.
Borrell: „Întoarcem o pagină a istoriei Europei. Relațiile cu Rusia nu vor mai fi determinate de comerț”
„În total, cheltuielile noastre din domeniul apărării sunt de 4 ori mai mari decât cheltuielile de apărare ale Rusiei și egale cu cele ale Chinei”, a spus șeful diplomației UE în cadrul conferinței de luni. „Trebuie să cheltuim mai mult, dar, în general, trebuie să cheltuim mai bine.”
Despre efectele sancțiunilor asupra Europei, Borrell a spus: „Acest lucru va avea un preț. Sancțiunile vor avea reacții adverse, sancțiunile au un cost (...), dar trebuie să fim pregătiți să plătim acest preț acum pentru că, dacă nu, va trebui să plătim un preț mult mai mare pe viitor.”
„Întoarcem o pagină a istoriei integrării europene și, de asemenea, a istoriei Europei în perioada de după războaiele mondiale și de după Războiul Rece”, a mai spus Borrell. „Relațiile cu Rusia nu vor mai fi determinate de comerț, crezând că afacerile vor provoca o transformare politică a regimului [lui Putin].”
Despre conflictul cu Rusia, Borrell a spus: „Nu vrem să ne luptăm împotriva [poporului rus], vrem doar să apărăm Ucraina, în primul rând, și un mod de trai, apoi, față de agresiunea regimului lui Putin care este în antiteză cu valorile noastre și de aceea suntem alături de poporul ucrainean.”
Editor : Raul Nețoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
