Destrămarea Bosniei, noua durere de cap a UE. Sârbii din Republica Srpska vor mai multă autonomie și amenință cu secesiunea

Bosnia se află în pragul celei mai importante crize politice de la sfârșitul războiului din 1992-1995, relatează Euronews. În timp ce miniștrii de externe ai statelor UE s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta ce pot face pentru a preveni posibila destrămare a Bosniei, sârbii lui Milorad Dodik, liderul regiunii Republica Srpska, caută să își mărească autonomia în detrimentul statului central pentru ca, eventual, să se separe de restul țării balcanice și să se alăture Serbiei.

„Retorica naționalistă și separatistă crește în Bosnia și Herțegovina și pune în pericol stabilitatea și chiar integritatea țării”, a declarat șeful diplomației UE, Josep Borrel. Acesta a adăugat că „miniștrii vor trebui să ia o decizie cu privire la modul de a opri această dinamică în Bosnia și pentru a evita ca țara să se destrame”.

Acordul de pace sponsorizat de SUA, care era menit să pună capăt războiului în 1995, a creat două unități administrative principale în Bosnia – entitatea dominată de sârbii din Republica Srpska (RS) și Federația Croato-Musulmană, unite printr-un stat central.

Cele două regiuni autonome din Bosnia, adesea rivale, sunt legate printr-un guvern central slab, format dintr-o președenție tripartită, un parlament și un cabinet de miniștri.

Dodik, liderul sârbilor din Bosnia, își intensifică discursul separatist

În ultimele luni, s-au amplificat tensiunile în Bosnia, în contextul înmulţirii ameninţărilor separatiste ale liderului politic al RS, Milorad Dodik.

Relațiile dintre cele două entități nu au fost niciodată ușoare, dar ele au atins un punct critic în iulie, anul trecut, scrie BBC. La acea vreme, Înaltul Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, un oficial austriac însărcinat cu observarea respectării Acordului de pace de la Dayton, semnat la finalul războiului, a interzis negarea genocidului – masacrul de la Srebrenica și campania de epurare etnică ce a fost întreprinsă de armata Republicii Srpska.

Faptul că un străin are dreptul de a adopta legi în Bosnia îi irită pe mulți bosniaci, dar măsura l-a oficialului austriac l-a revoltat pe liderul sârb al RS. Dodik a intensificat retorica separatistă și a încetat să mai coopereze cu instituțiile naționale în cadrul cărora activează ca membru care reprezintă partea sârbă a troicii prezidențiale din Bosnia.

Dodik, reprezentantul sârbilor în preşedinţia tripartită a ţării, şi-a intensificat în ultimele uni discursul separatist, dând impresia că vrea să părăsească instituţiile centrale ale acestei ţări din Balcani cât mai repede posibil.

La 10 decembrie, Parlamentul din Republica Srpska a dat termen de şase luni guvernului acestei entităţi a sârbilor din Bosnia pentru a organiza legal ieşirea din trei instituţii comune cruciale ale statului central: armata, justiţia şi sistemul fiscal.

Occidentul: Anunțurile extrem de periculoase ale lui Dodik amenință să destabilizeze regiunea și să distrugă acordul de pace

Dodik și-a justificat acțiunile spunând că sârbii din Bosnia sunt discriminați și sunt acuzați de corupție în mod nejustificat. Luna trecută, SUA au dezvăluit noi sancțiuni împotriva liderului sârbilor din Bosnia, care susține de ani de zile ca RS să se separe și să se unească cu Serbia vecină.

SUA l-au acuzat pe Dodik de „activități corupte” care amenință să destabilizeze regiunea și să submineze acordul de pace intermediat de americani.

Ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg a spus că „anunțurile lui Dodik și Republica Srpska sunt extrem de periculoase și se joacă cu integritatea statului, iar acest lucru este inacceptabil pentru noi”.

Schallenberg a avertizat că Bosnia și Balcanii nu trebuie să devină „un loc de joacă pentru actori din afara Europei”.

Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare sancțiuni împotriva Republicii Srpska și ar trebui să rețină sprijinul financiar dacă criza statului balcanic continuă să se agraveze, potrivit unui document intern al UE, informează Reuters.

Rusia îi sprijină pe secesioniștii lui Dodik și menține relații foarte apropiate cu liderul sârb de la Belgrad

Majoritatea statelor UE doresc, de asemenea, să-l pedepsească pe Dodik cu sancțiuni, dar Ungaria, Croația și Slovenia se opun și ar opri, probabil, orice tentativă de a impune măsuri restrictive. Rusia, la rândul ei, a promis că îi va sprijini pe Dodik și pe asociații săi.

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunțat luni seară că se va opune presiunilor tot mai mari venite din partea Occidentului de a impune sancţiuni Rusiei, în contextul deciziei Kremlinului de a recunoaște independența republicilor populare autoproclamate Lugansk și Donețk și trimiterea de trupe rusești în regiunile separatiste pentru a „menține pacea”.

Cooperarea dintre Moscova şi Belgrad nu este doar una economică, după cum a spus chiar Putin, care a subliniat faptul că ambele ţări desfăşoară periodic manevre militare comune şi menţin contacte strânse la nivelul ministerelor apărării şi al Statului Major.

Descris de americani drept „o gură de aer proaspăt” imediat după terminarea războiului, Dodik este acum văzut ca un lider autocrat care nu ezită să readucă la viață fantomele trecutului, scrie BBC.

Unul dintre aliații săi apropiați este premierul ungar Viktor Orban, al cărui naționalism de dreapta îl emulează și Dodik.

Croații din Bosnia, nemulțumiți de alianța cu bosniacii, cer reformă electorală

Săptămâna trecută, naționaliștii croați din Bosnia au spus că ar putea să lanseze un proces politic pentru a-și forma propria regiune în Bosnia dacă nu se modifică o lege electorală într-un mod care să le sporească reprezentarea în instituțiile naționale, informează Reuters.

Parlamentul Național Croat (HNS), un organism care reprezintă partidele politice croate din Bosnia, a adăugat că, fără un acord privind schimbările electorale, ar considera că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a organiza alegeri generale în ocombrie.

Un posibil boicot croat al votului prezidențial și parlamentar ar aprofunda și mai mult o criză politică în Bosnia. Anul trecut, croații și bosniacii au purtat discuții privind reforma legii electorale, dar nu au reușită să ajungă la un acord.

UE cere, la rându-i, ca reforma electorală să fie adoptată înaintea alegerilor din octombrie. Această cerință este susținută de croați care susțin că legea electorală actuală îi favorizează pe bosniaci. 

Croații au devenit nemulțumiți de alianța lor cu bosniacii de când un croat dintr-un partid multietnic a fost ales de bosniaci ca membru al președenției regiunii de două ori la rând. Ei doresc să primească garanția că un membru al președenției croate este ales printr-un vot exclusiv croat în zonele din Bosnia care sunt dominate de croați.

Șeful diplomației UE: Situaţia politică din Bosnia este „mai îngrijorătoare ca oricând”

„În Europa nu există loc pentru o Bosnie și Herțegovină divizată, iar cei care lucrează în această direcție fac o greșeală gravă”, a afirmat Josep Borrell, în cadrul reuniunii Consiliului Afacerilor Externe (CAE) al Uniunii Europene. „Aceștia îi privează pe propriii cetățeni de o perspectivă și o viață europeană prosperă.”

Atât UE, cât și SUA încearcă să faciliteze dialogul politic pentru a ajunge la un acord privind reforma constituțională și electorală, inclusiv un amendament constituțional limitat care ar putea îmbunătăți funcționalitatea federației.

Situaţia politică din Bosnia este „mai îngrijorătoare ca oricând”, într-un moment în care obiectivele secesioniste ale entităţii sârbe stârnesc temeri privind o revenire la anii grei ai conflictului intercomunitar, a declarat la finalul săptămânii trecute şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, potrivit AFP.

Miniştrii şi diplomaţii care au participat la o reuniune consacrată Balcanilor de Vest, în ajunul Conferinţei de la Munchen, au atenţionat că Europa trebuie să se implice mai ferm în regiune, înainte să o facă alte ţări cum sunt China şi Rusia.

Deşi tema reuniunii a fost Balcanii de vest, discuţiile s-au concentrat asupra situaţiei din Bosnia-Herţegovina, scrie Agerpres. Participanţii la reuniune au convenit că în prezent Balcanii se află la o răscruce şi că instabilitatea în această zonă are repercusiuni asupra securităţii întregii Europe.

Unul dintre vorbitori a subliniat că Bosnia-Herţegovina se află într-una din cele mai profunde crize de la sfârşitul războiului, în 1995, cu o polarizare în creştere, iar capacitatea UE de a-şi promova valorile şi de a apăra regiunea de implicarea unor terţi este pusă sub semnul întrebării, populaţia ţării resimţind o „oboseală” faţă de procesul de integrare europeană, în pofida asistenţei financiare şi tehnice europene.

Occidentul avertizează împotriva creării unui gol de putere în Bosnia - Rusia și China stau la pândă

Potrivit unui alt participant, Bosnia ar fi trebuit deja primită în UE; acesta a avertizat totodată că, dacă va continua, criza din această ţară se poate extinde în întreaga Europă.

Rolul ţărilor occidentale nu este de a determina viitorul statelor balcanice, ci de a le susţine aspiraţiile, iar întrucât în geopolitică nu poate exista vacuum, terţe puteri cum sunt China sau Rusia pot interveni acolo unde găsesc teren liber, s-a subliniat în cadrul reuniunii.

Europa trebuie să prevină o repetare a ororilor din anii 1990, au mai atenţionat participanţii.

Un alt vorbitor a remarcat, pe de altă parte, că deşi sunt nemulţumiţi, cetăţenii balcanici nu emigrează în Rusia şi China, ci în Europa, iar un motiv de nemulţumire este şi faptul că Europa nu se apropie de ei.

Şeful diplomaţiei UE a făcut apel „la responsabilitatea din partea liderilor politici din Bosnia pentru a se evita destrămarea ţării”, cerându-le „să ducă la capăt reformele constituţionale şi electorale necesare. Nu vom accepta spargerea şi dezintegrarea Bosniei”, a dat asigurări Borrell.

România a trimis încă un detașament de militari pentru a ajuta la menținerea păcii în Bosnia

România și-a suplimentat în ianuarie contribuţia la misiunea EUFOR Althea, cu comandamentul în Camp Butmir, Sarajevo, prin participarea cu un detaşament format din 30 de militari ai Batalionului 22 Infanterie „Romanaţi” din Caracal.

Militarii români vor executa, timp de şase luni, misiuni în sprijinul autorităţilor locale având ca scop menţinerea unui climat de securitate şi stabilitate, concomitent cu dezvoltarea şi instruirea forţelor armate din Bosnia şi Herţegovina.

Editor : Raul Nețoiu