Europarlamentarul Corina Creţu spune că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este o şansă istorică pentru România şi că fondurile alocate trebuie să fie cheltuite până în anul 2026, astfel încât să nu fie restituite.
„În cadrul Consiliului ECOFIN, miniştrii economiei şi finanţelor din statele UE au ajuns la un acord cu privire la faptul că fondul de redresare post-pandemie, denumit şi NextGenerationEU, nu va fi extins dincolo de anul 2026. Acest lucru înseamnă că toate proiectele din PNRR trebuie implementate până în acel an, iar fondurile alocate să fie cheltuite.
PNRR-ul este o şansă istorică pentru România şi sper din tot sufletul să nu ne trezim în 2026 că nu am folosit banii alocaţi şi că trebuie să îi trimitem înapoi la Comisie”, a spus Creţu, citată de Agerpres.
Fostul comisar european pentru politica regională a subliniat că a treia cerere de plată pe PNRR, în valoare de 2,7 miliarde de euro, a fost depusă de România în luna decembrie 2023 şi că nici până la ora actuală nu a fost aprobată, deşi termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie.
„În prezent, am încasat din PNRR aproximativ 9,4 miliarde de euro, aflându-ne într-un grad de 32% de încasare. În anul 2024, printre investiţiile şi reformele care ar trebui să aibă loc se numără: dotarea a 75.000 de săli de clasă cu mobilier, 1.200 de autobuze electrice pentru transportarea elevilor, 10.000 de laboratoare de ştiinţă, cel puţin 25 de spitale publice vor beneficia de echipamente şi materiale care contribuie la reducerea riscului de infecţii nosocomiale, investiţii în 25 de unităţi de terapie intensivă, iar 50% din investiţiile în infrastructură feroviară şi rutieră trebuie finalizate”, a scris europarlamentarul pe Facebook.
Creţu a precizat că, în anul 2022, când se negocia în Parlamentul European Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, a depus amendamente care să prelungească termenul de implementare a banilor din PNRR până în 2026, termenul iniţial propus de Comisie fiind 2025.
„Am făcut acest lucru, deoarece, încă din perioada când gestionam fondurile europene în calitate de Comisar, cunoşteam lentoarea implementării proiectelor din anumite state membre, printre care şi România”, a mai scris Creţu.
Editor : M.B.
