CORESPONDENȚĂ DE LA KIEV. Petro Poroșenko le-a promis alegătorilor că va readuce Crimeea în granițele Ucrainei
Actualizare 15:00: Petro Poroșenko a votat în Kiev după orele prânzului. El le-a spus jurnaliștilor că în primul rând trebuie dusă o lupta împotriva teroriștilor și a făcut referire la situația din estul țării.
El le-a mai promis ucrainenilor că, dacă va fi ales președinte, va readuce Crimeea în granițele Ucrainei și a spus că va înființa un minister special care să se ocupe de această problemă. Mai mult decât atât, Petro Poroșenko a promis că va stabiliza țara în cel mult trei luni din momentul în care va ajunge oficial președinte.
Principalul contracandidat este Iulia Timoșenko, însă se află la mare distanță de Poroșenko în sondaje. Dacă acesta are 33%, Timoșenkă este cotată abia cu 6%. Ea a votat dimineață în alt oraș, împreună cu fiica ei, și a spus că va scoate țara din această criză.
Prezența la vot la alegerile prezidențiale, până la amiază, este de 25%.
ACTUALIZARE 14.47. Au mers la urne mai mulţi oficiali, printre care şi actualul premier Arseni Iaţeniuk, alături de soţia sa. Au votat şi principalii doi candidaţi la preşedinţia Ucrainei, Petro Poroşenko şi Iulia Timoşenko. Eroină a Revoluţiei Portocalii din 2004 şi fost premier al Ucrainei, Iulia Timoşenko le-a spus jurnaliştilor că această zi trebuie să fie o celebrare a democraţiei.
„Astăzi am votat pentru Uniunea Europeană, pentru o Ucraină Europeană care poate schimba viaţa fiecărui ucrainean. Am votat pentru o Ucraină europeană în care să fie pace şi dreptate. Cred că Ucraina poate fi puternică, fericită şi bogată doar dacă evine parte a Uniunii Europene. Ştiu că acum este timpul să organizăm un referendum pentru aderarea la NATO, pentru a restabili pacea în Ucraina, aceasta trebuie să fie strategia noastră naţională pentru ca nimeni să nu ne mai poată lua vreodată din teritoriu”, a spus Iulia Timoşenko.
ACTUALIZARE 8.47. Kievul votează în liniște la scrutinul prezidențial de duminică, după luni în șir de proteste. În Piața Independenței, atmosfera este calmă, transmite trimisul special al Digi24 în capitala Ucrainei, Raluca Lunculescu.
Secțiile de votare s-au deschis la ora 8.00. Sunt 19 candidaţi înscriși în cursa prezidențială din Ucraina. Printre ei, oligarhi, naţionalişti, dar şi Iulia Timoşenko, cea denumită „Doamna de Fier a Ucrainei”. Occidentalii spun ca votul de astazi este crucial in timp ce Rusia îl compară cu un exerciţiu de democraţie „în bubuit de tunuri”.
Scrutinul va fi validat indiferent care va fi prezenta la vot. Nu exista un prag minim, după ce în martie a fost modificată legea electorală. Cu alte cuvinte, chiar daca in zonele controlate de rebelii prorusi nu s-au putut deschide birouri de vot, acest lucru nu este de natură să invalideze alegerile. Insa dacă niciun candidat nu întruneşte peste 50 la sută din voturile exprimate, este prevăzut un al doilea tur de scrutin în trei săptămâni, respectiv la 15 iunie, pentru candidaţii clasaţi pe primele două locuri.
Scrutinul prezidenţial se desfăşoară într-o atmosferă extrem de tesionată pe fondul violenţelor din estul ţării, care numai în ultimele zile s-au soldat cu zeci de soldaţi ucişi de către separatiştii proruşi.
Aceştia au ameninţat că nu vor permite desfăşurarea alegerile în Lugansk şi Doneţk, regiuni care şi-au declarat recent independenţa, în urma unor referendumuri considerate ilegale de puterea de la Kiev şi cancelariile occidentale. Acesta este al şaselea scrutin prezidenţial de la independenţa acestei foste republici sovietice în 1991. Învingătorul, ales pentru cinci ani, va deveni cel de-al cincilea preşedinte al Ucrainei.
O țară divizată
De șapte luni, Ucraina este o țară profund divizată. Peste 44 de milioane de locuitori sunt împărţiţi în două tabere: una pro-occidentală, alta prorusă, aflate permanent în război.
Lupta se duce din păcate şi cu arma în mână. Ironia istoriei, conflictul care macină ţara din interior a început la Kiev, din dorinţa localnicilor de a se depărta de Rusia care acum le-a luat Crimeea şi încă le suflă în ceafă.
Centrul Kievului s-a transformat în câmp de lupta la sfârșitul anului trecut, după refuzul președintelui Viktor Ianukovici de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Piața Independenței a devenit centrul de rezistență al opozanților lui Viktorm Ianukovici. Treptat, demonstrațiile au luat amploare și s-au transformat într-un război urban.
La începutul lui 2014, sute de mii de ucraineni cereau zilnic plecarea de la putere a lui Viktor Ianukovici, iar pe străzile din Kiev se dădeau lupte între forțele de ordine ți protestatari. Totul a culminat pe 20 februarie, cea mai sângeroasa zi de la începerea conflictului.
88 de oameni au murit atunci în capitala Ucrainei, când poliția a deschis focul asupra manifestanților.
Evenimentele s-au succedat cu repeziciune. Președintele Ianukovici a anunțat alegeri anticipate și revenirea la Constituția din 2004, dar anunțul nu i-a impresionat pe ucraineni.
Parlamentul l-a demis și a decis organizarea alegerile prezidențiale anticipate pe 25 mai. Ianukovici a fost acuzat de crime în masă și a fugit în Rusia, iar fostul premier Iulia Timoșenko a fost eliberat din închisoare.
Finalul tensiunilor de la Kiev a dat startul altora, în estul rusofon al Ucrainei și mai ales în Peninsula Crimeea. Au avut loc confruntari între forâele de ordine și militanții proruși, care au ocupat sediile Guvernului și Parlamentului regional.
Situația s-a complicat dupa ce zeci de mii de militari ruși au intrat pe teritoriul Crimeei. S-au tras primele focuri de armă, iar militarii ucraineni s-au pregătit de război.
În zadar, însă. Până la urmă, bazele militare au fost cedate fără luptă, iar mulți dintre soldații Kievului au părăsit Crimeea.
A urmat ziua de 16 martie, când locuitorii Crimeei au votat în favoarea separării Crimeei de Ucraina. Două zile mai târziu, președintele rus, Vladimir Putin, semna tratatul de anexare a peninsulei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
