Caucazul de Sud este o regiune din vecinătatea estică a Uniunii Europene care se confruntă cu multe provocări și unde mocnesc tensiuni și conflicte, unele moștenite din perioada sovietică. Tocmai de aceea, Uniunea Europeană trebuie să îi acorde o atenție sporită și să o considere o regiune „de importanță strategică”. Ca urmare, își propune să atragă aceste țări către valorile democrației europene printr-un sprijin și cooperare întărite. România consideră că este necesară inclusiv dezvoltarea unei dimensiuni de securitate în cadrul Parteneriatului Estic.
Încă de anul trecut, România a promovat ideea, susținută de alți zece miniștri de externe din UE, de a avea o discuție aprofundată la nivelul UE despre situația din regiune, iar acum, în premieră, Înaltul Reprezentant pentru politica externă a UE, Josep Borrell, a mandat și coordonat o vizită comună în trei țări din regiune a miniștrilor de externe din România, Austria și Lituania.
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a fost liderul delegației europene care a efectuat, în perioada 24 - 26 iunie 2021, un turneu în Caucazul de Sud. El a fost însoțit de șefii diplomațiilor din Austria, Alexander Schallenberg, și Lituania, Gabrielius Landsbergis, în baza mandatului încredințat de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell.
Turneul celor trei miniștri de externe s-a încheiat sâmbătă, la Tbilisi, Georgia fiind ultima destinație aflată pe traseul deplasării care a mai cuprins Republica Azerbaidjan și Republica Armenia, două țări care s-au aflat recent într-un conflict armat.
Mizele unei ancorări europene a țărilor din Caucazul de Sud
Conflictele prelungite, care afectează multe dintre țările din Vecinătatea estică a Uniunii Europene, împiedică de zeci de ani perspectivele de dezvoltare ale acestor țări, dar în același timp, aceste conflicte au un impact negativ mai amplu asupra securității și stabilității regionale. Ele împiedică progresul socio-economic și generează dificultăți pentru persoanele care trăiesc în zonele afectate, a arătat ministrul Bogdan Aurescu, la încheierea turneului. UE trebuie să-și concentreze atenția asupra acestor probleme și să identifice cele mai bune modalități de utilizare a instrumentelor și formatelor de cooperare pe care le are, pentru a sprijini țările afectate, a explicat Bogdan Aurescu într-o conferință de presă.
„Pentru România, faptul că am reușit să introducem acest subiect pe un loc prioritar pe agendă, subiectul conflictelor prelungite din Vecinătatea noastră estică, reprezintă un adevărat succes diplomatic, pentru că țara noastră susține stabilitatea și securitatea statelor din Parteneriatul Estic și, în același timp, pentru că soluționarea acestor conflicte reprezintă, pentru noi, un obiectiv strategic prioritar. Vom continua să pledăm pentru legături mai strânse cu UE și pentru o mai mare implicare a UE în regiune, în beneficiul perspectivelor de viitor ale celor trei țări și, mai ales, în beneficiul cetățenilor, care, sper, au fost reasigurați în aceste zile cu privire la sprijinul UE”, a spus șeful diplomației de la București.
Mesajul UE pentru țările din Caucazul de Sud
Ministrul român de externe consideră că turneul a fost un demers de succes. „Acest turneu ne-a permis să transmitem un mesaj de solidaritate și angajament european, în numele UE și al statelor membre. În același timp, am transmis un mesaj privind angajamentul UE de a acorda prioritate securității, stabilității și prosperității celor trei țări din Caucazul de Sud pe care le-am vizitat. Uniunea Europeană este hotărâtă să se implice din ce în ce mai activ în procesul de soluționare a conflictelor prelungite din această regiune, care are o importanță geostrategică pentru UE în ansamblu”, a spus ministrul Bogdan Aurescu într-o conferință de presă comună cu omologii săi din Austria și Lituania.
„I-am încurajat pe partenerii noștri din țările din Caucazul de Sud să utilizeze cât mai bine instrumentele oferite de cadrul Parteneriatului Estic, pentru a consolida cooperarea regională, în beneficiul păcii și prosperității și, de asemenea, în cele din urmă, în beneficiul oamenilor. Așadar, în toate cele trei țări, ne-am exprimat sprijinul pentru posibila creare a unui format regional, care să le includă pe toate trei, cu facilitarea și sprijinul UE”, a spus Aurescu.
„Am avut, în toate cele trei capitale, discuții substanțiale și foarte productive cu interlocutorii noștri la nivel înalt. În Azerbaidjan, ne-am întâlnit cu președintele și cu ministrul de externe. În Armenia - cu prim-ministrul interimar și cu președintele, iar aici, la Tbilisi - cu prim-ministrul și cu colegul nostru, ministrul de externe, David Zalkaliani”, a menționat Aurescu.
„Premianții” trebuie recompensați. Georgia poate conta pe sprijinul României
UE susține și încurajează crearea unui format de cooperare regională între statele din Caucazul de Sud, cu facilitarea şi participarea UE, concentrat pe obiective de conectivitate, energie etc. și îndreptate spre creşterea prosperităţii. Tocmai de aceea, România salută formatul trilateral de cooperare, creat recent, al unor state asociate cu UE (Georgia, Ucraina, R. Moldova).
„Menținând în același timp caracterul incluziv al Parteneriatului (Estic), ar trebui să fim pregătiți să recompensăm eforturile partenerilor noștri cei mai ambițioși și mai dedicați, cum ar fi Georgia, dar și Ucraina și Republica Moldova. Acesta este motivul pentru care pledăm pentru un Parteneriat Estic flexibil, cu un echilibru fin între incluziune și diferențiere”, a subliniat șeful diplomației române.
În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat susţinerea consecventă şi fermă a României pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Georgiei, manifestată atât la nivel politic, cât şi în plan practic. Astfel, el a amintit faptul că România a fost primul stat membru UE care a ratificat Acordul de Asociere UE-Georgia, precum şi faptul că România a sprijinit constant, la nivelul UE, o decizie favorabilă în ceea ce priveşte liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii georgieni.
Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că, în rândul ţărilor membre ale Parteneriatului Estic, Georgia continuă să fie cea mai avansată în implementarea reformelor, încurajând din nou partea georgiană să continue acest proces şi subliniind caracterul esenţial al procesului de reformă, inclusiv în domeniul justiţiei, atât pentru modernizarea şi consolidarea democratică a Georgiei, cât şi pentru apropierea sa tot mai mare de UE.
Vizita în Georgia a presupus convorbiri la nivel înalt cu prim-ministrul Irakli Garibashvili şi cu ministrul de externe David Zalkaliani, dar şi o deplasare la Linia Administrativă de Demarcaţie (ABL) cu regiunea Osetia de Sud, unde a avut loc o întâlnire cu membri ai misiunii UE de monitorizare EUMM Georgia. România asigură o contribuţie substanţială la activitatea EUMM, încă de la înfiinţarea acesteia. În prezent, în EUMM activează 23 de experţi români.
În ceea ce priveşte conflictele prelungite, ministrul Aurescu a întărit mesajul european privind promovarea de soluţii cuprinzătoare şi durabile, inclusiv prin sprijin pentru stabilizarea situaţiei din teren, reconstrucţia post-conflict şi implementarea de măsuri pentru creşterea încrederii. A subliniat importanţa angajării suplimentare a regiunilor separatiste, cu respectarea politicii de nerecunoaştere, şi a sugerat explorarea posibilităţii extinderii beneficiilor/aplicării DCFTA (Acordul Cuprinzător de Liber Schimb UE-Georgia) şi la regiunile separatiste, care poate avea efecte în creşterea atractivităţii Georgiei pentru regiunile separatiste.
„Am subliniat, de asemenea, că un mediu politic favorabil incluziunii și continuarea modernizării și democratizării sunt importante pentru agenda europeană a Georgiei. În acest sens, am salutat decizia forțelor de opoziție de a-și accepta mandatele în noul Parlament, ca un prim pas spre normalizarea situației interne. În același timp, considerăm că toate forțele politice trebuie să semneze acordul politic din aprilie. Am salutat, de asemenea, abordarea Georgiei în ceea ce privește implicarea pașnică a populației din cele două regiuni georgiene afectate de conflictele prelungite”, a declarat Bogdan Aurescu.
Cum pot fi „împăcate” Azerbaidjan și Armenia
În ambele țări, Azerbaidjan și Armenia, delegații UE au avut discuții aprofundate cu privire la situația actuală și la perspectivele de a merge mai departe, după confruntarea militară dintre cele două țări de anul trecut.
„Am făcut apel la un spirit constructiv și la refacerea încrederii, deoarece măsurile de consolidare a încrederii, cum ar fi cele legate de eliberarea tuturor deținuților și de predarea tuturor hărților cu zonele minate, rămân o prioritate. UE este pregătită să continue să ajute și să sprijine astfel de evoluții. Prin urmare, am subliniat disponibilitatea UE de a oferi sprijin, la cerere, în toate aspectele care ar putea conduce la o soluționare negociată, durabilă și sustenabilă a tuturor chestiunilor rămase în discuție. Am subliniat necesitatea reconcilierii între cele două societăți, care este un proces care va necesita probabil ceva timp și multe eforturi, dar nu există altă opțiune. Am discutat, de asemenea, despre multe alte componente importante ale acordului”, a anunțat Bogdan Aurescu.
În Azerbaidjan, „am exprimat faptul că noi considerăm că această țară are un rol-cheie în stabilitatea și prosperitatea Caucazului de Sud și ne-am exprimat speranța că noul Acord UE-Azerbaidjan, aflat în prezent în curs de negociere, va fi încheiat rapid, oferind astfel un cadru modern și actualizat pentru a ghida în continuare cooperarea noastră. Și am convenit, împreună cu președintele Aliev, să reluăm rapid procesul de negociere. Sperăm că acest acord va fi încheiat până la sfârșitul acestui an”, a arătat Bogdan Aurescu.
În Armenia, „l-am felicitat pe prim-ministrul Pashinyan pentru victoria partidului său în alegerile parlamentare de duminica trecută și am lăudat buna organizare și caracterul democratic al alegerilor, așa cum au subliniat OSCE/BIDDO și alte misiuni internaționale de observare. Am subliniat convingerea mea că modernizarea și democratizarea în continuare a țării, prin continuarea procesului de reformă deja inițiat de guvernul precedent, ar trebui să devină noul obiectiv strategic pentru Armenia, capabil să unească eforturile tuturor forțelor politice, în beneficiul poporului armean”, a spus Aurescu.
Miniștrii de externe din UE și Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, vor fi informați despre rezultatele turneului în Caucazul de Sud la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe, din 12 iulie.
„După cum știți, delegația noastră comună a plecat de la București și ne întoarcem acum împreună în capitala României. Acest lucru a demonstrat că România este angajată proactiv în regiune și că avem o contribuție bine recunoscută la nivel european în ceea ce privește vecinătatea noastră estică și partenerii noștri. Și mă bucur că, în acest fel, putem veni cu o contribuție solidă la realizarea politicii externe europene”, a conchis șeful diplomației române.
Editor : Luana Pavaluca
