Comisia Europeană ar putea cere tuturor statelor membre să prezinte planuri în care să arate cum fac economie la energia electrică
Comisia Europeană analizează posibilitatea de a cere statelor membre planuri de reducere a consumului de energie electrică, dar înainte de a lua o decizie în acest sens Bruxelles-ul va avea discuții cu cele 27 de țări. Această posibilitate - care nu are legătură cu acordul voluntar al statelor de a reduce cu 15 la sută consumul de energie electrică - va reprezenta una dintre temele pe care le vor aborda miniştrii energiei din ţările Uniunii Europene la reuniunea extraordinară convocată la Bruxelles în 9 septembrie, unde, de asemenea, se va discuta despre posibilitatea decuplării preţului gazelor de cel al energiei electrice și de impunerea unui plafon al prețului la gaze, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.
Pe de altă parte, potrivit unor surse europene citate de EFE, Comisia Europeană nu are încă în vedere date concrete pentru prezentarea unei propuneri formale a unui mecanism de urgenţă destinat să limiteze influenţa costului gazelor în formarea preţurilor la energie electrică, aşa-numita decuplare a prețului, anunţată luni de preşedinta Comisiei Europene.
„Se lucrează la măsuri de urgenţă privind preţurile la electricitate. De asemenea, ar putea apărea ceva legat de o reducere a cererii de energie electrică”, a afirmat directorul general pentru energie din Comisia Europeană, Mechthild Worsdorfer, într-o audiere la Comisia pentru industrii din Parlamentul European.
„Odată ce avem un plan de economisire a gazelor în derulare, cu siguranţă electricitatea este alt domeniu pe care am putea, posibil, să îl luăm în calcul. Dar este puţin prematur să spunem că o să propună Comisia Europeană”, a precizat, la o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt pentru energie al executivului comunitar, Tim McPhie.
Planurile de economisire a gazelor, pe care deja le implementează o serie de state membre, precum Spania sau Germania, includ deja măsuri pentru reducerea consumului de electricitate, ca de exemplu reducerea iluminatului public stradal, măsuri care au fost apreciate de Mechthild Worsorfer.
Reforma pe piața energiei, necesară, dar greu de făcut
Miniștrii energiei din statele membre vor avea o reuniune de urgență la Bruxelles, săptămâna viitoare, la 9 septembrie, care ar trebui să aducă - cel puțin la nivel principial - direcțiile viitoarei reforme a pieței energetice.
Uniunea Europeană pregăteşte o intervenţie de urgenţă şi o reformă structurală a pieţei energiei electrice. Însă o reformare a sistemului va veni abia anul viitor. Actuala stuctură și-a atins limitele și a devenit nefuncțională, spune șefa Comisiei Europene.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie electrică expune acum, din diferite motive, limitările modelului actual al pieței noastre de energie electrică. A fost dezvoltat în circumstanțe complet diferite și în scopuri complet diferite. Nu mai este potrivit scopului. De aceea, noi, Comisia, elaborăm acum o intervenție de urgență și o reformă structurală a pieței de energie electrică. Avem nevoie de un nou model de piață pentru energie electrică care să funcționeze cu adevărat și să ne readucă la echilibru”, a declarat luni președinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen.
Comisia Europeană nu a publicat încă un plan detaliat pentru reforma pieței, dar unele state membre au venit cu diverse propuneri. Fiecare are însă dezavantaje și necunoscute.
Plafonarea prețului la gaze
Italia și Belgia au făcut presiuni pentru o reglementare cel puțin temporară a prețului gazelor. Introducerea unui plafon poate avea efectul de limita livrările, iar furnizorii vor căuta prețul mai bun în alte piețe, cum este Asia. Rusia, în același timp, a anunțat că nu va mai exporta deloc dacă este introdusă reglementarea.
Decuplarea prețului la energie de cel al gazului
Cea mai vehiculată variantă este decuplarea gazului de piața energetică. România s-a numărat printre țările care au cerut renunțarea la referința gaz pentru stabilirea prețului la energie electrică. Acum mai multe state doresc același lucru.
Regimul actual al „prețului marginal” face ca producția scumpă să intre la final în piață și ea să dea costul final pentru toți. Acum, este gazul.
Însă decuplarea aceasta nu este o soluție garantată. S-ar forma practic piețe separte, una a producătorilor de energie electrică pe bază de gaze, iar cealaltă care să includă restul resurselor. Însă pentru că gazul este scump, toți cumpărătorii ar merge către alte resurse, s-ar bate în oferte să cumpere, iar efectul ar fi de creștere a prețului. Pentru că producția actuală depinde de gaze, tendința va fi de apropiere a prețului cu cel de la producția pe gaz. Chiar și producătorii din alte resurse știu că fără gaze va fi deficit și vor cere un preț mai mare.
Nu există soluții miraculoase. Europa în ansamblul său plătește acum dependența energetică de Rusia, cultivată în principal de Germania. Este o greșeală strategică care se plătește prin facturi.
Există o singură soluție cu rezultat cert - ajustarea severă a consumului de gaz pentru utilizare directă sau producție de energie electrică.
„Avem o singură cale de urmat - reducerea consumului de energie. Dacă nu facem asta, dacă fiecare dintre noi nu își îndeplinește rolul, ar putea avea loc întreruperi brutale ale alimentării cu gaz”, a avertizat Elisabeth Borne, premierul Franței.
„Furtuna perfectă” pentru scumpierea energiei
Gazul s-a scumpit mult și pentru că a existat „furtuna perfectă” - seceta care a redus producția hidro și nucleară, în condițiile în care nivelul redus al râurilor nu mai asigură răcirea reactoarelor. Franța, care în mod normal își asigură 70% din producția de energie din centrale atomice, a cunsocut prețuri de peste 1.000 de euro pe megawatt, pentru că mai multe unități sunt închise.
Un alt factor a fost cererea mare de gaze pentru înmagazinare. Însă țintele încep să fie atinse și atunci și necesarul de gaze se reduce. Prețul european a scăzut cu 25% în ultimele zile, tocmai pe acest fond.
Găsirea unor alternative la gazele rusești nu garantează și un preț bun. Izolarea Rusiei pe această piață înseamnă deficit global, cel puțin o vreme. Spre deosebire de petrol, această piață este mai greu de echilbrat. Când europenii au decis să renunțe la petrolul rusesc, acesta a fost redirecționat către Asia. Lanțurile de aprovizionare devin ceva mai complexe, dar modificările sunt rapide. La gaze nu este atât de ușor. Livrările către Europa se fac prin conducte. Capacitățile similare către Asia sunt limitate. Există o singură conductă către China. Rusia nu are terminale importante de lichefiere, iar consturcția unora va necesita ani buni. Tocmai de aceea, Gazprom acum arde gazele: pentru că nu are ce face cu ele.
Refacerea lanțurilor va dura ani de zile, iar toți acești ani vor înseamna suferință pentru Europa și prețuri mari pentru această resursă. Reducerea consumului este singura care poate aduce efecte pe termen scurt, sunt de părere specialiștii.
Dependența energetică față de Rusia ar trebui să fie o lecție și pentru alte relații, pe alte piețe de materii prime și ar trebui acționat preventiv. În atenție este dependența față de China.
