Ce trebuie să facă România ca președinte al Consiliului UE. Sfaturile fostului comisar Franco Frattini
„Când eram vicepreşedinte al Comisiei Europene, am negociat aderarea României, în special în două chestiuni importante, ca securitatea, respectiv justiţia şi lupta împotriva corupţiei. Iar România a reuşit. Cred că România a fost o valoare adăugată pentru proiectul european.” Fostul comisar european Franco Frattini a fost la Bucureşti la invitaţia Institului Aspen şi a făcut această declarație în interviul pentru Paşaport diplomatic.
Criza financiară italiană. Este Italia noua Grecie? Uniunea Europeană pe muchie de cuţit din cauza Italiei. Aşa sună de ceva timp titlurile din media economică mondială. A treia cea mai mare economie din UE are probleme. Datoriile Italiei sunt pur şi simplu mari, iar propunerea de buget pe care o are în vedere partidul populist aflat la putere la Roma include şi mai multe împrumuturi. Comisia Europeană nu este de acord cu acest lucru. Subiectul este intens dezbătut, pentru că pune în pericol zona euro.
„Dacă un comisar european, înainte să primească legea pentru buget, înainte să primească o lege ca să o studieze, îmi spune deja că această lege bugetară va fi respinsă, dacă asta spune un comisar european, înainte chiar ca el să primească o scrisoare, care a fost semnată de vicepreşedintele Comisiei Europene Dombrovskis şi Comisarul Moscovici, eu spun că aceasta este o prejudecată şi că este inacceptabil dacă vine din partea cuiva care reprezintă o instituţie cu reguli şi regulamente”, declara Giuseppe Conte, prim-ministrul Italiei.
„Comisia Europeană crede că locul Italiei este în inima Europei şi în inima zonei euro, nu în afara lor”, a afirmat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri europene.
Balazs Barabas: Italia se confruntă cu multe probleme majore în acest moment, ca să numim doar migraţia ilegală şi problemele macroeconomice. Care vă îngrijorează cel mai mult?
Franco Frattini: Nu sunt îngrijorat de situaţia din ţara mea. În martie au fost alegeri democratice, se află la conducere o nouă coaliţie, ministrul economiei va prezenta în curând legea bugetului pentru următorii trei ani. El a spus în repetate rânduri că Italia nu va încălca reglementările europene şi cred că va respecta acest lucru. Imigraţia este în continuare o mare problemă pentru Italia pentru că în anii trecuţi Italia s-a simţit lăsată singură de către UE cu această problemă globală, foarte gravă. Noi am pledat pentru o mai mare solidaritate europeană, pentru împărţirea greutăţilor şi nu s-a întâmplat nimic. Acum, guvernul italian adoptă reguli mai stricte de a gestiona situaţia, continuând în acelaşi timp politica tradiţională de solidaritate: salvăm sute de mii de oameni din mare şi vom continua să o facem.
Balazs Barabas: Vorbiţi despre o povară financiară, care este o problema pentru Italia, dar au mai fost dificultăţi macroeconomice pentru Italia, începând cu criza financiară, criza datoriilor. Cum gestionează guvernul dvs. această chestiune?
Franco Frattini: Noi am decis, prim-ministrul şi ministrul economiei au înaintat o propunere cu scopul de a creşte investiţiile. Iar prin creşterea investiţiilor considerăm că putem stimula consumul, cheltuielile populaţiei, ceea ce va revitaliza economia de zi cu zi, piaţa italiană "normală", cotidiană. Este o concepţie cu care sunt de acord, cu condiţia ca bugetul italian să respecte permanent pragul deficitului de 3% din PIB. Se pare că în anii următori, Italia se va situa în jur de 2,4%. Ca să vă dau un exemplu, Franţa va fi la 2,8%, mai mult decât Italia, dar în anii de după 2019-2020 deficitul din PIB va descreşte şi va respecta în totalitate reglementările UE. Deci planurile sunt de a îmbunătăţi politicile de investiţii, ceea ce este calea bună. Italia a promovat dintotdeauna mărirea investiţiilor europene, cum să finanţăm proiecte trans-europene. Din păcate, răspunsul Bruxelles-ului a fost: fără obligaţiuni în euro. Fără cheltuieli comune pentru o reţea trans-europeană. E un răspuns greşit. Pentru că nu e posibil, dacă vreau să proiectez o autostradă de la Lisabona, până în Olanda, care trebuie plătită de fiecare ţară membră. Este un proiect de interes european. Deci cheltuirea banilor contribuabililor europeni ar fi conceptul corect. Din păcate, există o reţinere în a o face, aşa că Italia este obligată să lucreze la nivel naţional, prin încurajarea investiţiilor interne pentru proiecte. Şi aceasta este opţiunea B. Opţiunea A ar fi fost un proiect european, cu finanţare europeană, cheltuieli europene. Acest lucru nu s-a realizat până acum.
„Cred că România a fost o valoare adăugată pentru proiectul european până acum”
Cel mai vocal membru al guvernului de la Roma este Matteo Salvini, cel care nu pierde nicio ocazie să sublinieze că metodele prin care este condusă Uniunea Europeană trebuie schimbate. Până acum niciunul dintre principalii lideri europeni, Angela Merkel, Emmanuel Macron sau Jean Claude-Juncker nu a scăpat de limba lui ascuţită. Săptămâna aceasta, vice-premierul italian Salvini, care este şi ministru de interne, a fost la Bucureşti.
Matteo Salvini, vicepremier Italia: „Nu este o luptă a Italiei cu Europa. Sunt problemele pe care le au cu oricine din Europa: cu Italia, cu Ungaria, cu România, cu Polonia, cu Austria. Bugetul italian prevede 15 miliarde de euro pentru investiţii care îi vor ajuta pe tineri şi practic noi nu vom scoate niciun euro din acest buget. Vom răspunde amabil tuturor scrisorilor pe care le primim. Eu personal sunt dispus să merg chiar şi mâine să vorbesc cu preşedintele Comisiei Europene ca să îi explic cum va fi pe creştere Italia cu acest buget. Eu vreau o Europă care să facă lucrurile bine. Nu să se ocupe de toate şi să le facă greşit. De aceea spun că vine vântul schimbării.”
Balazs Barabas: Cum vedeţi cooperarea dintre ţările occidentale, dezvoltate, cum e şi Italia, şi ţările est-europene, mai puţin dezvoltate, ca România? Cum pot coopera mai îndeaproape, pentru o Europă mai prosperă?
Franco Frattini: Când eram vicepreşedinte al Comisiei Europene, am negociat aderarea României, în special în două chestiuni importante, ca securitatea, respectiv justiţia şi lupta împotriva corupţiei. Iar România a reuşit şi am dat undă verde României pentru aderare. Cred că România a fost o valoare adăugată pentru proiectul european până acum, inclusiv prin poziţia geografică în sud-estul Europei. Atunci când va prelua preşedinţia, va putea arăta restului Europei cât de importantă este regiunea de sud-est pentru combaterea migraţiei, lupta împotriva traficului ilegal, menţinerea stabilităţii în apropierea Caucazului şi apropierea de Balcanii de Vest. Deci preşedinţia României va fi o şansă bună, cu condiţia că România să acordă o atenţie mai mare principiului protecţiei cetăţenilor, problemelor cotidiene ale cetăţenilor. Acesta este mesajul central pe care trebuie să îl prezinte preşedinţia României (la Consiliul UE, n.red.).
Franco Frattini: Comunitatea românilor din Italia nu este o problemă
Balazs Barabas: Noul guvern este văzut ca unul naţionalist, angajat în rezolvarea problemelor locale. Pe de altă parte, mulţi români trăiesc în Italia, care sunt văzuţi de mulţi ca o problemă. Cum va fi soluţionată această chestiune în Italia?
Franco Frattini: Fiind judecător în Curtea Supremă a Italiei, nu văd românii ca pe o problemă de comunitate. Văd individual, români sau italieni, care comit o crimă, o problemă. Deci responsabilitatea este individuală, trebuie investigat şi judecat de la caz la caz, indiferent de naţionalitate. Există o mare comunitate de români care trăiesc paşnic în Italia, îşi caută de lucru în mod legal, fără nicio problemă. Deci nu aş vrea să culpabilizez, ca problemă, o anume naţionalitate. Mai mult, avem în comun cu românii rădăcini istorice, latine, ne putem înţelege prin rădăcinile lingvistice latine, avem o tradiţie creştină comună, deci nu am niciun fel de îngrijorări.
Populiştii italieni au convins electoratul că Uniunea Europeană este principalul responsabil de situaţia economică slabă a Italiei. După ce au preluat puterea, politicienii de dreapta au schimbat discursul şi acum spun că sunt pro-europeni, dar într-o variantă schimbată, reformată de ei.
Luigi Di Maio, vicepremier Italia: „Cât timp voi fi liderul politic al Mişcării 5 stele şi cât timp acest guvern va funcţiona, nu există nicio intenţie din partea noastră să ieşim din zona euro sau din Uniunea Europeană, dimpotrivă. Următoarele 7-8 luni vor fi foarte importante pentru că toate popoarele europene vor vrea schimbarea instituţiilor, ale regulilor de funcţionare a instituţiilor europene. Acestea vor fi în programul nostru şi cetăţenii vor decide la următoarele alegeri europene.”
De ce pierd partidele clasice din încredere
Balazs Barabas: Se apropie alegerile pentru Parlamentul Europei. Dl. Salvini a avut deja întâlniri cu lideri europeni. Se pare că un pol naţionalist se coagulează pentru alegeri. Vedeţi reală o posibilitate ca în Parlamentul European să ia naştere un pol naţionalist?
Franco Frattini: Un lucru e sigur: familiile politice tradiţionale îşi pierd greutatea, din cauza greşelilor politice din trecut, din cauza discursului: „totul este ok, totul e bine”. Nu este adevărat. Percepţia oamenilor de rând, a categoriilor vulnerabile, este că nu sunt în siguranţă. Nu le poţi răspunde cu statistici, cu cifre, cu hârtii. Trebuie să le răspunzi arătându-le că te ocupi de probleme. Din păcate, acum văd la Bruxelles, lideri slabi în instituţiile europene. Asta este cauza, de asta au votat aşa de mulţi italieni pentru dl Salvini. Salvini este un lider politic, investeşte în popularitatea sa personală, dar în acelaşi timp în capacitatea de a arăta poporului nişte direcţii, soluţii. Nu mai vrem imigraţie ilegală! Vă propun o soluţie. Fie ea bună sau rea, e o soluţie. Care este contrapropunerea de cealaltă parte? Asta e problema.
Luigi di Maio, vicepremier Italia: „Cât timp inima noastră va continua să bată, vom continua să avem grijă de ţara noastră, să o facem să fie ca în visele pe care le aveam când eram copii. Aceasta este lupta noastră, în numele italienilor, puterea unei singure poveşti, a istoriei noastre, de care noi toţi trebuie să fim conştienţi şi mândri.”
Balazs Barabas: Deci spuneţi că Bruxelles-ul este slab, că liderii sunt slabi, dar multe ţări europene spun nu ne trebuie Bruxelles, nu ne trebuie lideri puternici, fiecare ţară să ia decizii la nivel naţional. Nu este o contradicţie?
Franco Frattini: În acest caz am merge în direcţia unor cooperări pur interguvernamentale şi economice. Este un alt fel de Europă. Mă gândesc la proiectul fondatorilor UE, care doreau un proiect politic. Un proiect în care securitatea este la baza proiectului european. Securitatea pe plan economic, securitatea în prevenirea terorismului, securitatea în protecţia graniţelor externe. Dacă vrem să avem doar o piaţă comună europeană, asta este soluţia. Dar este o altă soluţie, distrugerea visului sau proiectului politic european de la început. Liderii politici din diferite capitale vor decide: eu nu sunt pentru o astfel de propunere. Sunt pentru întărirea cooperării în apărare, în politică externă, în securitate. Cu condiţia ca Europa să fie capabilă să răspundă categoriilor de oameni vulnerabili. Este foarte simplu să dai vina pe alegători, ca în Marea Britanie: au votat pentru Brexit! Nu trebuie să dai vina pe alegători. Trebuie să dai vina pe politicile proaste.
Franco Frattini: Pe oameni nu îi interesează mărimea fileurilor de peşte care pot fi pescuite
Balazs Barabas: Dar pe de altă parte cei care au votat pentru Brexit au fost într-o foarte mică majoritate. Nu credeţi că UE, în loc sa să consolideze, să arate mai multă unitate şi să devină mai unită în timp, devine mai fragmentată, iar proiectul european, cum l-aţi numit, devine perimat, la un moment dat?
Franco Frattini: E o posibilitate. Această posibilitate, şi credibilitatea UE sunt miza negocierilor post-Brexit.
Balazs Barabas: Şi cine ar trebui să o facă credibilă?
Franco Frattini: Cred că dacă liderii politici din statele membre şi la Bruxelles ar fi capabili să se aşeze şi să stabilească un număr mic de chestiuni în care Europa ar trebui să fie mai puternică, nu să taie mărimea fileurilor de peşte care pot fi pescuite... nu asta este în mintea oamenilor de rând. Cum să te protejezi împotriva jihadismului terorist care intră în Europa? Cum protejezi oamenii de rând de riscurile care vin din colapsul sistemelor bancare? Acestea sunt adevăratele probleme şi dacă nu există gândire politică pe aceste teme, aveţi perfectă dreptate, va urma o dezintegrare a proiectului european.
Cum se tratează corect criza migranților
Se vorbeşte deja prea mult despre valurile de musulmani care invadează Europa, deşi se ştie bine că numărul migranţilor care ajung pe continentul nostru este destul de mic. Problema este de fapt lipsa de soluţii pe care o are Europa în acest caz. Italia este una dintre ţările de destinaţie pentru oamenii pe care nu-i doreşte nimeni, dar care sunt făcuţi vinovaţi, de politicienii populişti, de tot ce nu merge bine la un moment dat. „7000 de deportări sunt prea puţine, în acest fel eliminăm problema în 80 de ani.” Aşa şi-a început mandatul Matteo Salvini, ministrul de interne italian. Cu o cerere de „şi mai multe deportări" ale celor care ajung în sudul Italiei din nordul Africii. Salvini şi-a corectat ulterior declaraţia şi a spus că Italia poate fi refugiu doar pentru cei care fug de războaie, nu şi pentru migranţii economici.
Balazs Barabas: Au existat discuţii despre o posibilă redistribuţie a migranţilor ilegali pentru a degreva Italia, de exemplu, şi alte ţări europene. Dar sunt alte ţări europene care resping această idee. Credeţi că aceasta mai este o soluţie?
Franco Frattini: Ar trebui să fie o soluţie. Pentru Italia, care se află în mijlocul Mediteranei, situaţia este pur şi simplu insuportabilă. Noi am făcut o propunere, una rezonabilă. În primul rând, înfiinţarea în ţările de tranzit, în Africa de Nord, centre de cerere şi identificare sub controlul Agenţiei pentru refugiaţi ONU. În al doilea rând, când oamenii ajung la ţărmurile Italiei, să existe o împărţire a sarcinilor între toate ţările europene, de la nord la sud. Au fost ţări care au spus ok, putem accepta această soluţie dar nu cu caracter obligatoriu. Dar aceasta reprezintă doar o decizie opţională pentru fiecare stat. Asta nu e suficient pentru Italia pentru că în realitate, când deseori o barcă plină de migranţi se apropie de ţărmul Italiei, nimeni, nicio ţară europeană nu vrea să primească migranţi sau refugiaţi.
Balazs Barabas: Deci există ţări, Ungaria de exemplu, care spun că Bruxelles-ul nu trebuie să ne impună cu cine vrem să trăim. Este aceasta o chestiune de relocare obligatorie, pentru totdeauna în aceste ţări a refugiaţilor?
Franco Frattini: Nu există posibilitatea, în acest moment de a impune reguli europene. În primul rând, pentru că nu există o conducere clară la Bruxelles, capabilă să convingă, cu argumente, inclusiv cu reducerea fondurilor europene pentru statele care violează solidaritatea. Dar până acum Europa nu a făcut nimic în acest sens, dar nici pentru o cooperare mai strânsă pentru protecţia graniţelor externe. Pentru că Italia ar fi mulţumită şi cu o cooperare mai strânsă în domeniul protecţiei graniţele din sud, dinspre Africa de Nord. Dar, repet, Italia plăteşte singură preţul în Niger, Libia, Tunisia, pentru a ajuta aceste state să-şi apere graniţele. Pe când aceasta ar trebui să fie o chestiune la nivel european, nu doar în Italia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
